Rares Hopincă: Consolidările seismice necesită și capital privat, nu doar fonduri publice

Rares Hopincă a subliniat în cadrul unei discuții recente că Bucureștiul nu poate realiza consolidarea clădirilor cu risc seismic exclusiv din fonduri publice. El propune o abordare care să includă accesul la capital privat, crearea unui stoc de locuințe de necesitate pentru relocare, pregătirea populației și un orizont de 10 ani pentru finalizarea lucrărilor.

Hopincă recunoaște că riscul seismic reprezintă o problemă majoră în întreaga capitală. Consolidarea unui bloc implică costuri semnificative, iar ritmul de lucru din ultimii ani a fost unul scăzut, cu doar câteva zeci de imobile consolidate pe parcursul unui mandat. Până în prezent, consolidările au fost gestionate de Primăria Capitalei, însă de aproape doi ani, legislația permite și implicarea primăriilor de sector. De exemplu, Sectorul 2 colaborează cu Universitatea Tehnică de Construcții pentru a efectua o evaluare tehnică, care este în curs de desfășurare.

În prezent, Primăria Sectorului 2 nu dispune de un stoc de locuințe de necesitate. Edilul a menționat că această problemă trebuie abordată, învățând din experiențele anterioare, cum ar fi cazul din Rahova. Dacă proprietarii sunt de acord cu relocarea, de obicei, aceștia preferă să se mute în apropierea locuinței originale. Primăria are opțiunea de a închiria locuințe pe piața liberă sau de a crea un stoc dedicat. Fără soluții clare de relocare, proiectele de consolidare nu pot demara.

„Este nerealist să ne bazăm doar pe bugete publice”, a declarat Hopincă. El sugerează că soluția ar fi să se permită investitorilor privați să contribuie la finanțarea consolidărilor, în condiții transparente și echitabile pentru toți cei implicați. Ministerul Dezvoltării trebuie să stabilească instrumentele și beneficiile necesare pentru a atrage capitalul privat. Hopincă propune un orizont de 10 ani pentru aceste lucrări, în loc de 50 de ani.

Primarul a explicat că programul național de consolidare a clădirilor este coordonat de Ministerul Dezvoltării, dar resursele disponibile sunt limitate. PNRR a inclus o componentă dedicată, însă fondurile europene actuale nu acoperă aceste tipuri de lucrări. În Sectorul 2, majoritatea fondurilor sunt direcționate către reabilitarea termică a blocurilor, unde se lucrează la 172 de imobile.

Aproximativ 20.000 de locatari vor beneficia de reduceri semnificative la facturile de întreținere, care ar putea ajunge chiar și la jumătate. Investiția totală pentru aceste lucrări se ridică la 550 de milioane de lei, provenind din PNRR, din împrumuturi avantajoase de la Banca Europeană de Investiții și din bugetul local. Obiectivul este ca toate blocurile incluse în program să fie reabilitate până în 2028.

Edilul a concluzionat că abia după finalizarea acestor lucrări, o parte din fonduri ar putea fi redirecționate către consolidarea clădirilor cu risc seismic, deoarece în prezent bugetul nu permite desfășurarea simultană a ambelor programe la o scară extinsă.

În cazul unui dezastru, impactul ar fi mult mai grav decât în incidentul din Rahova. Primăria trebuie să se pregătească pentru a informa populația, să stabilească locuri special amenajate pentru cazare temporară și să ofere soluții de locuire pe termen mediu și lung. „Toate aceste măsuri țin de administrație și trebuie implementate rapid.”

Cifre și repere

• 172 de blocuri reabilitate termic în 2025 în Sectorul 2
• Circa 20.000 de locatari cu facturi la întreținere aproape înjumătățite după lucrări
• Cost total reabilitare 2025, aproximativ 550 milioane lei
• Surse de bani: PNRR, credite BEI, buget local
• 2028, ținta de finalizare a blocurilor înscrise la reabilitare termică
• Orizont dorit pentru consolidări: 10 ani
• Stoc de locuințe de necesitate, inexistent în prezent în Sectorul 2
• Evaluare tehnică în curs cu Universitatea Tehnică de Construcții

Context legal și operațional

• Legea permite primăriilor de sector să consolideze de aproape doi ani.
• Ministerul Dezvoltării gestionează programul național de consolidări, dar finanțarea este limitată.
• PNRR a inclus o componentă pentru consolidare, dar alte programe europene actuale nu.
• Hopincă solicită un cadru clar pentru atragerea capitalului privat, cu beneficii definite și transparență pentru locatari.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.