Taxă, sancțiune sau abuz? Ce spune legea despre blocarea roților în București

O postare care a devenit virală pe o platformă de socializare a readus în discuție legalitatea blocării roților și limitele dintre sancțiune și abuz. O avocată explică ce poate fi contestat și unde începe încălcarea dreptului de proprietate.

Pe platforma respectivă, o fotografie cu trei mașini parcate pe trotuar, fiecare cu o roată blocată, a declanșat o discuție intensă despre legalitatea și logica sistemului de sancțiuni din București. Postarea, care a adunat mii de reacții, a împărțit utilizatorii în două tabere: cei care aplaudă măsura și cei care o consideră o formă mascată de taxare.

„Parcând neregulamentar, știu că săvârșesc o contravenție: există prevederi clare în Codul Rutier și sancțiuni aplicate de poliție. Dar în Sectorul 4 sunt echipe care blochează roțile și cer o «taxă de deblocare». Nu e amendă, nu e sancțiune oficială, ci o plată pentru un serviciu pe care nu l-am solicitat.”

Acest comentariu a deschis o dezbatere intensă, iar mai multe persoane au relatat experiențe similare:

• „300 de lei inițial și, după 24 de ore, se mai adaugă câte 100 de lei până suni să vină să o deblocheze.”
• „Am pățit eu. Au venit cu POS, am plătit pe loc și au deblocat în 30 de minute.”
• „Cu un flex o rezolvi singur.”

Între sarcasm și frustrare, problema este una reală: unde se termină legea și unde începe abuzul administrativ?

O avocată, coordonator al unei societăți de avocați, explică exact ce spune legea și care sunt limitele acestor măsuri. Blocarea roții nu este o pedeapsă, ci o constrângere administrativă.

„Blocarea roții nu este o sancțiune contravențională, ci o măsură administrativă de constrângere, având scopul de a determina conducătorul auto să respecte regimul de parcare și să elibereze domeniul public.”

Diferența este esențială: „Amenda este o sancțiune, o consecință juridică a unei fapte prevăzute ca și contravenție prin lege, aplicată în condițiile OG 2/2001. Blocarea, în schimb, este un instrument tehnic al administrației menit să împiedice continuarea unei fapte ilicite sau să asigure recuperarea unui prejudiciu. Cu alte cuvinte, blocarea roții nu pedepsește, ci constrânge.”

Totuși, situația devine complicată atunci când blocarea roților nu este dispusă printr-un proces-verbal oficial: „Blocarea roților, fără să existe o constatare a contravenției de către poliție, nu ar putea fi o măsură legală și poate fi atacată în contencios administrativ.”

Una dintre cele mai frecvente nemulțumiri din discuțiile online este că măsura este aplicată de firme private, nu de poliția locală. Avocata confirmă că această situație trebuie analizată atent: „Externalizarea către o firmă privată este legală doar dacă se face în baza unui contract de prestări servicii publice.”

În absența unei baze legale expres definite, măsura se poate contesta în instanță. De asemenea, avocata subliniază că amenda aplicată de poliție sancționează fapta contravențională, în timp ce blocarea roții este o măsură tehnico-administrativă de oprire a folosirii vehiculului până la achitarea taxei de deblocare.

„Orice taxă locală trebuie stabilită prin hotărârea Consiliului Local, nu direct de primar sau de firma privată”, afirmă avocata, invocând legislația relevantă. „Dacă taxa este impusă prin decizie administrativă a primarului sau direct de operatorul privat, aceasta este ilegală și poate fi anulată.”

În astfel de cazuri, proprietarul poate solicita daune materiale și morale pentru restrângerea nelegală a folosinței bunului. Cetățenii au la dispoziție două căi legale: dacă există proces-verbal de amendă, pot formula plângere contravențională; dacă nu, pot depune acțiune în contencios administrativ.

În paralel cu analiza juridică, discuția a rămas un barometru al frustrării urbane, cu utilizatori care subliniază lipsa locurilor de parcare și problemele cu care se confruntă cetățenii în sectorul respectiv.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.