Problemele de mobilitate din Capitală: trotuare aglomerate, biciclete printre pietoni și un trafic sufocant. Ce soluții există?

Bucureștiul continuă să fie unul dintre orașele din Europa Centrală și de Est unde utilizarea bicicletei ca mijloc de transport zilnic este extrem de scăzută. Conform inițiativei Friendly City Index (FCI), care se bazează pe expertiza Bolt, doar 0,48% dintre locuitorii Capitalei aleg să pedaleze zilnic pentru a ajunge la locul de muncă sau la școală. Această situație se datorează atât lipsei infrastructurii adecvate, cât și absenței unor spații sigure pentru parcarea bicicletelor. Aceste aspecte au fost discutate recent în cadrul dezbaterii „Orașul și mobilitatea”, desfășurată în weekend la Street Delivery, unde oficiali și experți au încercat să contureze primele soluții.

„Una dintre cele mai mari probleme în ceea ce privește utilizarea bicicletei este lipsa unor locuri de depozitare sigure pentru cei care locuiesc la bloc. Mulți cetățeni care ar dori să folosească bicicleta nu au unde să o lase pe timpul nopții. De asemenea, multe asociații au impus reguli care interzic lăsarea bicicletelor în scara blocului. Este esențial ca administrația să intervină. Anul acesta ne propunem să instalăm primele 10 garaje de reședință, care să fie disponibile pentru închiriere de către cetățeni. Totodată, este necesară o rețea de transport bine conectată, altfel vom avea parte de situații ridicole, cum ar fi o trecere de pietoni care duce direct într-un perete”, a declarat George Tuță, primarul Sectorului 1.

Conexiuni lipsă în mobilitatea urbană

Un alt aspect critic al mobilității urbane este lipsa continuității pistelor pentru biciclete. Bucureștiul dispune de câteva trasee simbolice, dar acestea nu sunt interconectate, ceea ce le face mai puțin utile pentru transportul cotidian.

„Îmi doresc să începem cât mai repede un proiect care să conecteze Buzeștiul cu Calea Victoriei. Avem două piste importante, dar care nu comunică între ele. Am identificat Calea Griviței, unde un proiect din 2016 prevedea reamenajarea acesteia pentru a conecta cele două piste. Ne dorim să extindem trotuarele și să eliminăm parcările pentru a facilita această conexiune. Calea Griviței face parte din patrimoniul orașului”, a adăugat edilul.

Exemplul străzii Arthur Verona

Dezbaterea a avut loc pe strada Arthur Verona, un simbol al Street Delivery și al spațiilor urbane redeschise comunității. Primarul Sectorului 1 consideră că această stradă oferă un model de infrastructură regândită, cu un impact imediat asupra calității vieții.

„Pentru o stradă ca aceasta, în loc să organizăm parcări pe ambele părți și un sens unic în mijloc, putem avea parcări pe o singură parte și o pistă de biciclete pe cealaltă, permițând astfel deplasarea în ambele sensuri și extinderea zonelor pietonale. Este important să ne concentrăm pe siguranța pietonilor”, a explicat el.

Provocările mobilității alternative

Friendly City Index plasează Bucureștiul mult în urma altor capitale din regiune în ceea ce privește mobilitatea alternativă. În timp ce orașe precum Riga sau Varșovia au dezvoltat opțiuni competitive pentru biciclete și transport public, în București utilizatorii se confruntă cu o infrastructură fragmentată, lipsa parcărilor dedicate și o siguranță rutieră precară.

„Conform FCI, traficul este perceput ca o problemă majoră de către bucureșteni. Dintre primele 10 orașe din CEE care se confruntă cu ambuteiaje, 9 sunt din România. Timișoara se află pe primul loc, urmată de București. Aproximativ 33,33% dintre bucureșteni petrec între două și trei ore în trafic, iar 25,60% dintre ei reușesc să se încadreze în o oră”, a declarat Maria Duda, arhitectă și membru fondator al Asociației de educare și design urban „Baza. Deschidem Orașul”.

Problema traficului este doar una dintre fațetele unei infrastructuri urbane insuficient adaptate la nevoile reale ale locuitorilor. Aproape jumătate dintre bucureșteni, 47,34%, consideră că spațiile verzi lipsesc din cartierele lor.

„Pentru a proiecta străzi cu adevărat funcționale, trebuie să începem prin a le crea pentru grupurile defavorizate. Prioritizând umbra, zonele răcoroase și accesul la apă, în zilele caniculare, ne asigurăm că strada devine un spațiu confortabil pentru toți utilizatorii”, a subliniat arhitecta.

Statistici îngrijorătoare privind utilizarea bicicletelor

În timp ce capitalele din regiune au un procent de utilizare a bicicletelor între 11% și 23%, Bucureștiul se află la un nivel alarmant de 0,48%.

„Capitala noastră are un deficit major în acest domeniu. Doar 0,48% dintre bucureștenii chestionați folosesc bicicleta pentru transport zilnic. În cadrul studiului, au fost chestionați cetățeni din 9 țări, iar din România, locuitori din 10 orașe. În alte țări, orașele din Letonia, Estonia, Cehia, Polonia și Lituania au procente semnificative de utilizatori. De exemplu, Brăila se remarcă cu 8% dintre locuitori care folosesc bicicleta în viața de zi cu zi, situându-se pe locul 7. Bucureștiul se află pe locul 36 în acest clasament”, a explicat Maria Duda.

Investiții în infrastructură

În timp ce alte țări investesc masiv în piste pentru biciclete și parcări inteligente, Bucureștiul abia începe să contureze primele trasee coerente.

„Transformările urbane pot avea un impact vizibil mai repede decât ne imaginăm, atunci când soluțiile sunt gândite la scară umană. Oamenii sunt receptivi la modelele care îmbunătățesc experiența lor cotidiană, mai ales dacă acestea sunt percepute ca soluții firești la problemele mici. Exemplele din țară, cum ar fi transformarea Pieței Mari și a Pieței Mici din Sibiu în spații pietonale, demonstrează acest lucru”, a adăugat ea.

Chiar și în București există semnale că schimbările sunt posibile. Introducerea pistelor de bicicletă pe Calea Victoriei, care a fost o zonă deconectată de o rețea semnalizată, a durat 2-3 ani pentru a fi adoptată, dar acum are un număr semnificativ de utilizatori. De asemenea, efectul benzii unice de transport public a fost recunoscut, demonstrând că timpul în trafic cu transportul public este de 3-4 ori mai scurt decât cu mașina personală.

Întrebarea esențială: care este interesul comun?

Discuția despre prioritățile în urbanism – piste pentru biciclete, spații publice sau parcări inteligente – este complexă. Este esențial să ne întrebăm care este interesul public comun. În urbanism, este important să nu separăm componentele ecosistemului urban, deoarece orice decizie are efecte asupra tuturor aspectelor.

„Reducerea vitezei la 30 km/h pe toate arterele centrale ar trebui să fie o prioritate, deoarece ar contribui la o conviețuire mai confortabilă și mai sigură între autoturisme și bicicliști. Pași mici pot face o mare diferență”, a concluzionat Maria Duda.

Pe forumurile online, nemulțumirea locuitorilor este evidentă. O discuție recentă a evidențiat experiențele unor părinți care au avut incidente cu bicicliști și trotinetiști pe trotuare. Aceștia subliniază că problema nu este doar a bicicliștilor, ci și a mașinilor parcate ilegal, care contribuie la haosul urban.

În final, rămâne aceeași concluzie: pietonii sunt cei mai vulnerabili în acest lanț al slăbiciunilor cauzat de mașini. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a asigura un mediu mai sigur pentru toți utilizatorii de drum.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.