Numire controversată la ANAF: funcționar invocat în dosarul Murfatlar, promovat la Antifraudă

Potrivit publicației Lumea Politică, o numire recentă din cadrul ANAF ridică noi semne de întrebare într-un moment în care autoritățile vorbesc public despre reformă și despre curățarea instituției. Articolul susține că un funcționar acuzat că ar fi tratat superficial un control important a fost promovat într-una dintre cele mai sensibile funcții din structura Antifraudei.

Conform informațiilor publicate, actualul șef al Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București ar fi fost numit director, deși un raport al Curții de Conturi ar fi constatat nereguli serioase în verificările efectuate de acesta într-un caz legat de grupul Murfatlar. Mai exact, controlul ar fi fost făcut incomplet, iar modul în care a fost întocmit procesul-verbal ar fi redus semnificativ valoarea probatorie a documentului și ar fi avantajat contribuabilul verificat.

În material se arată că, în 2023, inspectori antifraudă din cadrul ANAF au fost trimiși să controleze firme din grupul Murfatlar, în contextul unor suspiciuni privind tranzacții între companii fără înregistrarea corectă a plăților, pentru evitarea plății TVA. Schema descrisă în articol ar fi presupus acumularea de datorii între firme, urmată de insolvență și, în final, faliment.

În acest context, Ionel Marian, pe atunci șef serviciu în cadrul Direcției Antifraudă București, ar fi fost desemnat să verifice, împreună cu un subordonat, relația comercială dintre Wine Solutions Brand SRL și Rotact Bev SRL. Curtea de Conturi ar fi constatat ulterior că tocmai această componentă esențială a verificării nu a fost tratată complet și că în documentele întocmite nu au fost incluse toate informațiile relevante privind volumul tranzacțiilor și nivelul datoriilor restante.

Potrivit datelor citate în articol, diferențele dintre ceea ce a fost consemnat în urma controlului și informațiile existente în alte evidențe fiscale ar fi fost majore. În timp ce procesul-verbal ar fi reținut doar o parte limitată a relațiilor comerciale, alte documente analizate ulterior ar indica vânzări de peste 202 milioane de lei și datorii restante de peste 153 milioane de lei.

Articolul mai susține că superiorii funcționarului ar fi sesizat Direcția de Integritate din ANAF, însă prea târziu pentru ca o eventuală anchetă internă să mai producă efecte. În aceste condiții, cazul ar fi fost clasat pe motiv că a fost depășit termenul legal de analiză disciplinară. Potrivit acelorași informații, explicația oferită atunci ar fi fost că adresa prin care se cereau verificările respective nu ar fi fost văzută la timp.

În același context este invocată și declarația de avere a funcționarului, care arată deținerea mai multor terenuri în județele Ilfov, Olt și Prahova. Articolul subliniază că principala sa sursă de venit ar fi fost, de-a lungul anilor, salariul primit ca angajat al statului.

Cazul este legat de dosarul Murfatlar, considerat unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală din România. ANAF a sesizat DNA încă din 2014 cu privire la un prejudiciu de aproape 600 de milioane de lei, însă după ani de anchetă doar o parte din dosar a ajuns în instanță, iar alte componente s-au prescris sau au fost clasate.

În această lumină, situația prezentată de Lumea Politică ridică întrebări atât despre modul în care au fost făcute controalele într-un dosar major de evaziune, cât și despre criteriile după care sunt promovate persoane în funcții-cheie din cadrul ANAF.