Motivul pentru care Catedrala Neamului este acoperită cu aur. Mărturia unui artist plastic: „Inițial se dorea piatră naturală albă în fundal, dar patriarhul Daniel a insistat pe aur”

O postare recentă pe o platformă de socializare a adus în prim-plan detalii interesante despre lucrările de la Catedrala Mântuirii Neamului. Un artist plastic implicat în realizarea mozaicului interior a oferit informații prețioase despre materialele utilizate, costurile asociate și remunerația artiștilor. Deși mărturia sa este anonimă, aceasta oferă o nouă perspectivă asupra alegerilor făcute în cadrul acestui proiect, unde preferințele liderilor religioși au avut prioritate față de aspectele financiare.

Edificiul, care se preconizează că va fi inaugurat pe 26 octombrie, a fost construit în mare parte din fonduri publice și a necesitat cantități impresionante de mozaic de aur, conform documentelor analizate.

Una dintre cele mai surprinzătoare revelații ale artistului se referă la utilizarea aurului în mozaicurile catedralei. Conform acestuia, decizia inițială a specialiștilor de a folosi piatră naturală albă a fost schimbată la cererea directă a patriarhului Daniel. „

Inițial se dorea piatră naturală albă în fundal

,” a declarat artistul. „

Dar patriarhul Daniel a insistat că vrea aur.

”

Sticla utilizată pentru mozaicurile Catedralei Neamului provine din Murano, o zonă renumită din apropierea Veneției, apreciată pentru calitatea sa superioară. Artistul a explicat că aurul folosit nu este masiv, ci o foiță subțire plasată între două straturi de sticlă, ceea ce contribuie la costurile ridicate ale proiectului.

Un document a evidențiat un preț de 10.000 de euro pentru 15-20 de saci de sticlă aduși din Veneția, însă nu este clar dacă aceștia conțineau aur. „

Sticlă de mozaic, în România, nu se mai produce. Cel puțin la cantitatea industrială la care avem noi nevoie. S-a încercat și cu mozaic din Grecia, dar calitatea e mult mai slabă

,” a adăugat artistul.

Costurile materialelor importate sunt exorbitante, sacii de 10 kg de sticlă din Veneția având prețuri de mii de euro, în contrast cu salariile artiștilor, care nu reflectă aceste sume. „

Cei care realizează mozaicurile sunt departe de a se îmbogăți

,” a subliniat artistul. „

Aici lucrezi mai mult din pasiune pentru artă decât pentru bani.

”

Remunerația se face pe metru pătrat, iar prețul variază semnificativ în funcție de complexitatea lucrării. De exemplu, un fundal simplu, cu „pietre puse mecanic în linie,” aduce un salariu de aproximativ 300 de lei pe metru pătrat, în timp ce un portret detaliat poate ajunge la 8.000 de lei pe metru pătrat. Aceste plăți pentru munca artiștilor contrastează puternic cu sumele alocate proiectului, majoritatea provenind din bani publici.

Costul total al Catedralei Mântuirii Neamului a depășit 270 de milioane de euro până în 2025, din care doar 10% provin din fondurile Bisericii Ortodoxe Române, restul fiind acoperit din donații și, în special, din finanțări publice.

Un document obținut de la Primăria Sectorului 3 a relevat o donație din banii publici ai contribuabililor din sector, în valoare de aproape 1 milion de euro, pentru achiziții de mozaic cu aur. Între 2018 și 2023, Biserica Ortodoxă Română a achiziționat cantități semnificative, inclusiv 13.775,08 kg de mozaic de aur și 281,12 kg de mozaic de aur colorat.

Aceste achiziții masive sunt finanțate din fonduri publice, inclusiv din bugetul Capitalei. Recent, partidele politice au votat un amendament prin care au redirecționat 20 de milioane de lei de la un centru cultural pentru Catedrala Neamului. La finalul anului trecut, primăriile din București au alocat peste 26 de milioane de lei bisericilor, dintre care 10 milioane de lei au fost destinate direct Catedralei din bugetul Sectorului 1.

Lucrările la mozaicul catedralei sunt aproape finalizate, dar vor continua și în alte zone, inclusiv la subsol. Costurile totale au depășit deja sumele necesare pentru proiecte majore de infrastructură, precum Pasajul Basarab sau Arena Națională.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.