Deși normele internaționale recomandă minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, datele arată că Bucureștiul oferă mult mai puțin, iar situația diferă considerabil între sectoare.

De la parcuri îngrijite la cartiere sufocate de vegetație
În Sectorul 1, media depășește 20 mp de spațiu verde pe locuitor. Totuși, diferențele sunt vizibile: parcurile centrale sunt bine întreținute, în timp ce în cartiere, vegetația scapă adesea de sub control. Sectorul 2 se situează la polul opus, cu sub 10 mp/locuitor și cu un sistem fragmentat de administrare, criticat de locuitori.

Investiții vizibile, dar rezultate inegale
În Sectorul 4, modernizarea parcurilor a ridicat media la peste 16 mp/locuitor, însă scuarurile dintre blocuri rămân slab amenajate. În Sectorul 5, suprafața verde abia atinge 8 mp/locuitor, cu multe terenuri neîngrijite. Sectorul 6, cu 14 mp/locuitor, se apropie de media europeană, dar contrastele între cartiere sunt evidente: unele zone sunt bine irigate și modernizate, altele arată degradat și lipsit de coerență urbanistică.

Sectorul 3, modelul „pădurilor urbane”
Cu o medie de 22 mp de spațiu verde pe locuitor, Sectorul 3 se situează printre primele din Capitală. Administrația locală a plantat peste 250.000 de arbori și arbuști și a reconfigurat bulevarde importante, precum Decebal și Unirii, prin aliniamente de tei, platani și arțari. Tot aici au fost instalate peste 50 km de sisteme de irigații, alimentate în mare parte din lacul IOR, pentru a asigura întreținerea pe termen lung.

Cum luptă Capitala cu insulele de căldură
Un proiect distinctiv al Sectorului 3 îl reprezintă „pădurile urbane”, prin care terenurile neutilizate au fost transformate în zone dens împădurite. Acestea reduc efectele „insulei de căldură urbană”, fenomen resimțit tot mai intens în timpul verilor toride. Specialiștii atrag atenția că astfel de inițiative pot deveni esențiale pentru sănătatea publică, dar și pentru adaptarea orașului la schimbările climatice.