Grădinile comunitare, încă interzise în București. O rețea nou-înființată cere primăriilor să legalizeze legumicultura pe terenurile publice

Zeci de inițiative civice și asociații din București, precum și din alte orașe din țară, solicită autorităților locale să legalizeze grădinile comunitare pe domeniul public. Această practică este deja răspândită în multe orașe europene, însă în România rămâne interzisă. Cererea provine din partea Rețelei Grădinilor Comunitare, o structură recent înființată care reunește 23 de organizații și grupuri civice, printre care se numără și mai multe active în Capitală.

Unul dintre membrii rețelei, Adrian Dohotaru, a explicat că inițiativa are ca scop legalizarea grădinăritului comunitar pe terenurile publice.

„La noi grădinăritul urban e interzis”

a declarat acesta, subliniind necesitatea adoptării unor reglementări locale care să permită grădinăritul comunitar. Rețeaua propune amenajarea, începând din 2026, a câte 10 spații-pilot de acest tip în fiecare oraș.

Inițiatorii rețelei afirmă că înființarea acesteia a fost determinată de dorința de a avea o voce comună în relația cu administrațiile locale, într-un context în care cultivarea plantelor comestibile pe domeniul public este interzisă.

„Activiști și specialiști din mai multe orașe din țară am înființat această Rețea a Grădinilor Comunitare pentru a da posibilitatea la cât mai mulți români să practice grădinăritul pe domeniul public, în momentul de față interzis”

, a adăugat Dohotaru, comparând situația din România cu cea din alte state europene.

„În Polonia, sunt milioane de grădinari urbani. În Germania, destule orașe au tradiții puternice de secole de grădinărit urban. La noi, s-a interzis, de aceea prin rețea ne susținem reciproc, ca să avem mai multă forță în a convinge autoritățile să legalizeze grădinăritul comunitar”, a continuat el.

Deși nu sunt reglementate, grădini comunitare informale există deja pe domeniul public, inclusiv în București. Reprezentanții rețelei afirmă că interesul locuitorilor pentru astfel de spații este confirmat de un studiu. Un chestionar realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, pe un eșantion de aproximativ 2.000 de respondenți din București și alte nouă orașe, arată că grădinile și livezile comunitare se află în topul preferințelor pentru spațiile verzi urbane. Aproximativ 15% dintre respondenți le-au inclus în primele trei caracteristici ale „spațiului verde ideal”.

„Deci dorință există, spații și reglementări să fie, adică să nu mai fie interzise cultivarea plantelor comestibile, a zarzavaturilor, a pomilor fructiferi… sigur, în anumite zone verzi, că nu merge peste tot”, a explicat Dohotaru. El a povestit cum a început să cultive un teren public abandonat după ce copilul său a ajuns să creadă că mâncarea „vine din supermarket”.

„Neavând bunici la țară, nu își imagina de unde vine hrana. În lipsa grădinilor comunitare pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă, cu socializarea față în față, între mai multe generații”, a adăugat el.

În ceea ce privește costurile, inițiatorii susțin că acestea pot fi relativ reduse, în funcție de implicarea administrației locale.

„Costurile depind de suprafață, de amenajări, de cât e contribuția primăriei și cât a grădinarilor. Dar dacă primăria oferă teren, eventual ceva apă, atunci deja e un început bun”

, a mai spus Dohotaru.

Rețeaua a trimis deja solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, dar până în prezent nu au primit răspunsuri. Pentru București, miza este adoptarea unui regulament local care să permită explicit grădinile comunitare pe domeniul public, bazat pe un model de politici publice deja formulat de rețea și propus autorităților locale.

Printre asociațiile semnatare ale apelului se numără: Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov, GiC Aici a fost o pădure/ Aici ar putea fi o pădure – Grădina Comunitară Titan, Grupul de inițiativă civică Cișmigiu, GIC Spații Verzi Sănătoase, GIC Livada Comunitară Mărțișor și altele.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.