Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Inflația este cea mai perfidă amenințare economică”

România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce economia dă semne de încetinire vizibilă, iar consumul se află într-o continuă retragere. În cadrul unei analize detaliate, Cosmin Marinescu, economist și profesor la ASE, precum și viceguvernator al BNR, a explicat motivele pentru care banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% și a subliniat că inflația actuală este generată în principal de factori administrativi, nu de cei monetari.

„Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, a afirmat Marinescu, evidențiind efectele sociale și economice „adânci și persistente” pe care le aduce.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că inflația nu afectează în mod egal toți românii. „Cei care au acumulat economii observă cum acestea se erodează din cauza scăderii puterii de cumpărare, în timp ce cei îndatorați pot respira, uneori, mai ușurați”, a explicat acesta. Pe termen lung, însă, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”.

Inflația anuală a atins în luna august și septembrie un nivel de 9,9%, iar în octombrie a scăzut ușor la 9,8%. BNR se așteaptă ca acest nivel ridicat să persiste în lunile următoare, urmat de o scădere semnificativă abia în 2026.

De ce a reapărut inflația ridicată

Potrivit viceguvernatorului, „saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”. Acestea includ:

scumpirea energiei electrice în luna iulie,
majorarea taxelor indirecte din luna august,
reacțiile comercianților, care și-au protejat marjele,
ajustările consumatorilor, care au redus cumpărăturile.

Așadar, aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.

BNR păstrează dobânda cheie la 6,5%: „Nu este o pasivitate”

În anul 2025, Consiliul de administrație al BNR a decis, în trei ședințe consecutive, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Marinescu respinge ideea că instituția ar fi ezitantă: „Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă.”

O majorare a dobânzii ar fi, în opinia sa, „nejustificată” în prezent, deoarece puseul de prețuri este temporar și va dispărea din statistici anul viitor. În același timp, o reducere ar risca dezancorarea așteptărilor de inflație și ar compromite credibilitatea BNR.

Economia încetinește: consum redus, industrie fragilă, salarii reale mai mici

Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii încă din 2025, ce va deveni și mai accentuată în 2026. PIB-ul se află în zona unui posibil deficit de cerere similar cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei.

Printre semnalele îngrijorătoare se numără:

comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în luna august,
serviciile de piață au scăzut cu 7,3%,
industria a înregistrat un minus de 1,9% în T3,
câștigul salarial real a scăzut cu 5%.

În acest context, o înăsprire a politicii monetare ar „încorseta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor”, a explicat viceguvernatorul BNR.

Lecțiile monetarismului și rolul banilor în inflație

Cosmin Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor: „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”, a subliniat el, citând celebra teză a lui Milton Friedman. Această teză sugerează că inflația apare sistematic atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii.

Friedman a demonstrat, prin analize empirice realizate în diverse țări și perioade istorice, că pe termen lung:

inflația nu poate fi explicată prin factori izolați (precum „lăcomia” comercianților sau șocuri temporare),
ci prin politici monetare și fiscale care determină expansiunea masei monetare peste capacitatea economiei.

Această idee stă la baza politicilor moderne ale băncilor centrale, care vizează stabilitatea prețurilor prin controlul dobânzilor și al lichidității.

În anul 2024, masa monetară a crescut în principal prin creditul guvernamental (+27%), în timp ce creditarea privată a început să se tempereze în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, la aproximativ 8%, ceea ce impune prudență maximă în privința reducerilor de dobândă.

Când ar putea începe scăderea dobânzii

BNR anticipează o scădere abruptă a inflației, cu aproximativ 5 puncte procentuale, la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale ies din calcul. Abia atunci banca centrală ar putea începe relaxarea monetară: „Trecerea la etapa scăderii dobânzii se va face doar sincronizat cu descreșterea hotărâtă și durabilă a inflației”, este opinia viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.

Acesta a comparat în analiza sa politica monetară cu manevrarea unei nave uriașe: „Când cârma este rotită, nava virează abia după un timp. Cu cât apele sunt mai tulburi, cu atât transmisia direcției este mai dificilă.” Această „inerție” explică de ce deciziile BNR trebuie calibrate atent, pentru a evita șocuri economice mai mari.

Leul rămâne o ancoră de stabilitate, spune viceguvernatorul, iar BNR a intervenit pentru a limita volatilitatea. „Pe termen mediu, o flexibilitate mai mare a cursului ar putea crește reziliența, dar tranziția trebuie explicată și gestionată treptat”.

Avertisment: România trebuie să-și recâștige sustenabilitatea financiară

Cosmin Marinescu a subliniat că ajustarea fiscală este esențială: „Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare.” Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, sub 7%, iar aprecierile instituțiilor internaționale sugerează că România este pe drumul cel bun, dar doar dacă menține ritmul reformelor.

„Inflația este înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând”, a adăugat viceguvernatorul, care a asigurat că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate. În perioada următoare, BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a reduce dobânda-cheie. „Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”, a concluzionat acesta.