Cafeneaua BdB | Comunism și street art: povestea cartierului 23 August

Cartierul 23 August, un loc cu o istorie profund legată de activitatea muncitorească asociată cu Uzinele Malaxa (cunoscut ulterior ca Faur), devine în acest an un adevărat „canvas urban” în cadrul Bucharest Street Art Festival. Între 3 și 5 octombrie, pereții acestui cartier vor fi transformați de artiști locali și internaționali, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere zona printr-o serie de tururi ghidate. Acest festival promite să aducă la viață istoria cartierului prin intermediul artei stradale.

Duminică, 5 octombrie, la ora 15:00, președintele Asociației București, Alexandru Binescu, coordonator al Turului Revoluției din 1989, va conduce vizitatorii prin istoria industrială a cartierului. În cadrul unei discuții, Binescu va explora cum s-a dezvoltat cartierul 23 August, de ce a fost marginalizat din punct de vedere istoric și cum arta stradală poate contribui la recuperarea memoriei acestuia.

„Zona era locuită sporadic dinaintea Primului Război Mondial. Se dezvoltă ca un cartier în perioada interbelică, odată cu apariția Uzinelor Malaxa.”

După instaurarea regimului comunist, denumirea uzinelor a fost schimbată în 23 August, transformându-le într-un simbol al propagandei care glorifica rolul Partidului în ridicarea clasei muncitoare. Totuși, sistematizarea cartierului a intrat în atenția autorităților abia în anii ’80, fără a avea timp să finalizeze proiectele înainte de Revoluția din 1989.

De ce a rămas cartierul 23 August perceput ca o zonă „de margine” în mentalul colectiv al bucureștenilor? Din punct de vedere geografic, cartierul a fost de la început situat la periferia orașului, iar cercetarea istoriei locale nu a fost o prioritate, ceea ce a dus la o lipsă de interes pentru acest loc.

În cadrul turului ghidat, Binescu consideră că este esențial să se integreze simbolurile comunității: fabrica, școala, biserica, piața, cârciuma și parcul. Arta stradală, care va fi prezentă în festival, poate să se inspire din istoria locală și din memoria colectivă, având potențialul de a schimba percepția asupra cartierului.

„Categoric, există numeroase cazuri în care festivalurile au schimbat percepția asupra unor zone. De exemplu, festivalul Femei pe Mătăsari a transformat o zonă rău famată într-una la modă,” a adăugat Binescu.

Festivalul promite să fie o oportunitate unică de a înțelege mai bine arta stradală, care depășește simpla idee de „scris pe pereți”. De asemenea, se va discuta despre cum toponimele încărcate de simbolism comunist ar trebui să fie gestionate în contextul actual.

„Orice nume sau termen încărcat de simbolism trebuie cercetat și contextualizat pentru a fi înțeles în mod democratic,” a subliniat Binescu.

În concluzie, Bucharest Street Art Festival nu este doar un eveniment artistic, ci și o oportunitate de a reevalua și reconstrui identitatea cartierului 23 August, prin implicarea comunității și a specialiștilor în domeniu.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.