Mutilarea monumentelor istorice din București și vandalizarea spațiului public continuă să reprezinte o problemă gravă, așa cum s-a demonstrat recent prin intervențiile neautorizate asupra Palatului Nifon. Acest fenomen, deși sancționat de Codul Penal cu pedepse cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare, pare să se amplifice, lăsând în urmă o serie de clădiri istorice afectate.
Palatul Nifon, un monument deosebit de important, a fost ținta unor acte de vandalism chiar în momentul în care lucrările de restaurare se apropiau de finalizare. Două persoane au fost surprinse în timp ce urcau o scară pentru a mâzgăli fațada recent restaurată. Imaginile video surprinse oferă dovezi clare, facilitând astfel identificarea făptașilor.
„Toată munca arhitecților și a constructorilor pare să fi fost în zadar.”
În urma incidentului, a fost depusă o plângere penală la Poliție, subliniind gravitatea faptei. Deși vandalizarea unei clădiri istorice este considerată infracțiune, amenzile aplicate în România variază între 100 și 500 de lei, o sumă derizorie comparativ cu sancțiunile din alte țări, cum ar fi Italia, unde amenzile pot ajunge până la 40.000 de euro.
Palatul Nifon, construit în 1891, se află la intersecția Calea Victoriei cu strada Doamnei, în apropierea Centrului Vechi al Bucureștiului. Această clădire, realizată de arhitectul Paul Gottereau, a fost ridicată pe locul vechiului Han al cojocarului Dedu și este un exemplu remarcabil de arhitectură neoclasică.
Edificiul, cu o suprafață desfășurată de aproape 6.400 de metri pătrați, a fost supus unor lucrări de restaurare complexe, având în vedere starea avansată de deteriorare în care se afla. Lucrările au fost menite să readucă la viață concepția originală a arhitectului, dar vandalizarea recentă pune în pericol aceste eforturi.
În România, vandalizarea clădirilor este reglementată prin Legea 61/1991, care prevede sancțiuni pentru „scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereții clădirilor”. În 2023, polițiștii locali din București au aplicat 23 de sancțiuni contravenționale, totalizând 14.400 lei în amenzi, dar aceste măsuri par insuficiente în fața fenomenului vandalismului.
Legislația din alte capitale europene a fost întărită, iar în Italia, de exemplu, un turist a fost acuzat de vandalizare după ce a lăsat urme pe o frescă antică, fiind sancționat sever. Ministrul italian al Culturii a declarat că orice daune aduse patrimoniului cultural trebuie să fie pedepsite cu fermitate, subliniind importanța protejării moștenirii culturale.
În ultimii ani, numeroase monumente istorice din București, inclusiv Ateneul Român și Așezămintele Brătianu, au fost vandalizate, fără ca făptașii să suporte repercusiuni semnificative. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficiența măsurilor de protecție a patrimoniului cultural.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.
