Parcul Herăstrău a pierdut 30% din arbori din cauza solului mort
Parcul Herăstrău a pierdut peste 30% din arbori din cauza solului mort, lipsit de microorganismele necesare susținerii vegetației, a declarat peisagista Diana Culescu în cadrul unei consultări publice organizate de Primăria Municipiului București.
Peisagista a precizat că parcul se îndreaptă vertiginos spre 50% pierderi de arbori, iar procesul se accelerează de la un an la altul. Culescu a identificat zone critice între 2023 și 2025: intrarea dinspre Piața Presei, masivele de la axul Piața Charles de Gaulle, intrarea dinspre Restaurantul Pescăruș, intrarea dinspre Arcul de Triumf și masivele de la intrarea dinspre Șoseaua Nordului.
Principala cauză a pierderilor este solul mort, nu îmbătrânirea copacilor, a explicat Culescu. Arborii din parc ar trebui să reziste 200-300 de ani în mediul urban, iar parcul are mai puțin de 100 de ani.
Microorganismele care ajută arborii să își ia hrana din sol au fost distruse prin strângerea obsesivă a frunzelor uscate și prin expunerea solului cauzată de tăierea compulsivă a stratului vegetal, a precizat peisagista. Aceste operațiuni costă foarte mult și lipsesc solul de elementele necesare copacilor.
Diana Culescu a recomandat oprirea practicilor dăunătoare ca prioritate pentru protejarea parcului. Plantarea altor arbori nu este o soluție, a explicat peisagista, pentru că solul fiind mort, copacii nou plantați rezistă doi-trei ani cu resursele din pepiniera de unde au fost aduși, apoi mor și ei.
Peisagistul Alexandru Mexi a recomandat alcătuirea unui Masterplan pentru intervențiile în Parcul Herăstrău, împreună cu specialiștii. Din acest plan ar putea fi luate anumite porțiuni, astfel încât intervențiile să poată fi fazate, iar parcul să își păstreze unitatea și valorile culturale și de vegetație.
Primarul General al Municipiului București, Ciprian Ciucu, a solicitat răspunsuri la întrebări concrete: cum trebuie să arate mobilierul din parc, băncile, coșurile de gunoi, ce tipuri de arbori, arbuști și plante ar trebui plantate, dacă pista de biciclete își are locul pe aleea din jurul Lacului Herăstrău și unde ar trebui intervenit prima dată.
Fără Registrul Verde, pierderile de arbori nu pot fi cuantificate exact, a adăugat Culescu.