Traian Sabovici, fotograful aviator recuperat din uitare istorică

Fotograful aviator Traian Sabovici, încadrat ca „Maestru Fotograf Clasa I” în cadrul Direcției Aeronautică a Ministerului de Război, a realizat între 1919 și 1930 fotografii aeriene ale Bucureștiului interbelic și ale altor orașe din România, potrivit puținelor documente personale identificate până în prezent.

Traian Sabovici a fotografiat Parlamentul din Budapesta pe 3 august 1919, cu o zi înaintea ocupării orașului de armata română, la 4 august 1919. Pe spatele fotografiei, aflată în colecția Daniel Obreja, se află inscripția „Parlamentul din Budapesta fotografiat cu ocazia vizitei mele pe timpul când era ocupată de armata română, 3 august 1919”.

În timpul Primului Război Mondial, Traian Sabovici a realizat fotografii pe front, atât din aer, cât și de la sol, printre care imagini din corturile medicale ale armatei române. La Iași, în aceeași perioadă, a fotografiat capturarea unui balon german de către armata română, ocazie cu care a realizat fotografii aeriene ale orașului.

După încheierea războiului, Traian Sabovici a rămas în cadrul armatei și a publicat fotografii aeriene ale Bucureștiului interbelic pe ultima pagină a ziarului săptămânal Aripa. Între 1920 și 1930, a realizat imagini aeriene din Cluj, Constanța, Galați, Mogoșoaia și Căldărușani, precum și din Atena, în cadrul unui raid aviatic în Grecia.

Traian Sabovici a fotografiat și la sol, în Parcul Carol, precum și momente ale Casei Regale din timpul Expoziției aviatice de la Mamaia din 1927. Colecția arhitectului M. Ghigeanu include imagini realizate de acesta din Piața Palatului Regal, Piața Cercului Militar, Piața Kogălniceanu, Piața Universității și Piața Unirii.

Contextul dezvoltării fotografiei aeriene în România

Prima fotografie aeriană din lume a fost realizată în 1858, la Paris, de fotograful francez Gaspard-Félix Tournachon, de la înălțimea de 80 de metri, dintr-un balon captiv. În România, primele fotografii aeriene au fost realizate din balon în 1889, de Arthur Văitoianu, iar din avion, în 1911, de Aurel Vlaicu.

În aprilie 1916 s-a înființat în cadrul aviației române un serviciu foto-aerian, cu aparate construite în atelierele flotilei de aviație de la Cotroceni, ale cărui materiale au fost folosite în luptele de la Mărăști și Mărășești, se arată în lucrarea „Fotografierea aeriană”, semnată de colonel Aureliu Cioabă și căpitan Gheorghe Anton, publicată de Editura Academiei Militare în 1979.

În 1924 s-a înființat „Diviziunea de Cadastru aerian”, pe lângă „Direcția aviației civile”, primul serviciu care a folosit fotografia aeriană în lucrări de măsurători terestre din România. Primele fotografii realizate prin acest serviciu, de aviatorul căpitan Constantin Gonța, au fost folosite pentru sistematizarea orașelor Bacău și Curtea de Argeș.

Sursă: igloo (igloo.ro)