Studiu: cercetătorii evită presa din cauza urii online

Jurnalistul Gabriel Bejan a relatat, în newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, cazul unei românce care a condus biroul din Kabul al unei organizații neguvernamentale internaționale după preluarea puterii de către talibani, în septembrie 2021, și care a declarat că ezită să mai acorde interviuri presei din România din cauza comentariilor jignitoare primite anterior pe internet.

Femeia, al cărei nume nu a fost dezvăluit, nu a acceptat repatrierea organizată de Ministerul Afacerilor Externe în 2021 și a părăsit Afganistanul abia un an mai târziu, după ce a fost pusă, potrivit propriei declarații, pe o listă neagră a talibanilor. Ea a precizat că ține în continuare cursuri de engleză online cu fete din Kabul, cărora accesul la școală le este interzis dincolo de ciclul primar.

Un cercetător de la un institut românesc, care a discutat despre efectele secetei la podcastul „Rațiunea, înapoi!”, a solicitat jurnalistului să oprească secțiunea de comentarii de pe YouTube. „Nu mi se pare în regulă ca munca mea și imaginea mea să fie terfelite. De acum înainte, prefer să rămân în comunitatea căreia mă adresez, prin prisma meseriei pe care o practic”, a declarat specialistul.

O experată în mobilitate urbană, care lucrează într-o rețea globală formată din câteva mii de administrații locale și regionale, a refuzat un nou interviu după ce afirmațiile sale dintr-un interviu anterior, potrivit cărora orașele sunt proiectate de bărbați, au generat un volum mare de comentarii negative.

O cercetătoare română în științe politice, profesoară la o universitate europeană, a cerut jurnalistului să monitorizeze comentariile de pe YouTube înainte de un interviu, declarând: „Nu sunt împotriva libertății de exprimare, dar la un alt interviu la care am participat am fost înjurată cum nu mi s-a întâmplat niciodată”.

Un studiu intitulat „Prinși în furtună: Un studiu calitativ privind ura în mediul digital la adresa cercetătorilor”, realizat de o echipă a Departamentului de Comunicare din cadrul Universității din Viena, arată că cercetătorii care lucrează pe teme precum migrația, vaccinarea, studiile de gen, schimbările climatice, drepturile omului sau inegalitatea socială sunt tot mai expuși urii digitale.

Cercetarea a fost realizată pe baza unor chestionare aplicate profesorilor universitari din Austria, Franța, Ungaria și Suedia. Participanții au raportat mesaje care i-au numit „dezgustători”, „proști”, „idioți” sau „impostori”, precum și acuzații că fac parte dintr-un sistem sau că sunt motivați financiar în producerea de informații.

Autorii studiului au precizat că majoritatea celor chestionați au ales fie să nu mai publice pe rețelele de socializare, fie să comunice doar în cadrul unui grup profesional restrâns. Aceștia au adăugat că unii participanți au decis să evite interviurile din presă atunci când au considerat subiectul controversat.

Studiul concluzionează: „Reducerea la tăcere a vocilor experților în mass-media și în spațiul online creează un vid care permite răspândirea necontrolată a dezinformării”.

Autorii studiului au menționat că cel puțin 20% din conversațiile online sunt generate de conturi automate (boți) și au recomandat înțelegerea fenomenului urii digitale înainte de conceperea unor măsuri de răspuns adaptate dinamicii din mediul real.

Sursă: HotNews.ro