Jurnaliștii Stancu și Bumbuț: eșec al noilor partide în diasporă

Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț au declarat, într-un interviu acordat HotNews.ro, că partidele pro-europene nou apărute după 2019 nu au reușit să mențină legătura cu comunitățile din diaspora pe care le-au documentat timp de șase ani și jumătate, în 11 țări.

Elena Stancu a precizat că, în perioada 2019-2020, românii din diaspora s-au mobilizat voluntar, au organizat secții de votare alternative și au ajutat ambasadele să găsească spații și membri pentru birourile electorale, în contextul protestelor anti-PSD din 2017-2019.

Jurnalista a menționat că mulți dintre aceiași oameni, intervievați ulterior, au devenit votanți AUR, partid care a obținut 9% în diaspora la alegerile parlamentare din 2020, după ce la alegerile locale anterioare obținuse 1%.

Elena Stancu a afirmat că USR PLUS a înregistrat rezultate bune la acele alegeri, dar a calificat drept eșec modul în care politicienii noilor partide nu au comunicat ulterior cu publicul din diaspora, considerând că lipsa dialogului direct cu aceste comunități „nu e tolerabilă” pentru oameni politici.

Potrivit Elenei Stancu, evenimentul din 18 august 2010, cu proteste la Madrid, precum și incidentele de la alegerile europarlamentare din 2019, când sute sau mii de oameni nu au putut vota din cauza organizării deficitare a birourilor electorale, au contribuit la acumularea de frustrări în rândul diasporei.

Jurnalista a explicat că simbolurile naționale, precum drapelul sau ia tradițională, purtate în fața ambasadelor în perioada 2019-2020, au fost ulterior asociate cu mișcările suveraniste, în contextul în care diaspora a trecut, în percepția publică, de la statutul de „erou” la cel de subiect controversat.

Cosmin Bumbuț, fotoreporter, a declarat că, spre deosebire de alegerile din 2020, la scrutinul prezidențial din 2025, la Viena, a întâmpinat refuzuri categorice din partea unor persoane de a fi fotografiate în secțiile de votare, inclusiv din partea unor persoane prezente la ambasadă.

Elena Stancu a precizat că a observat o corelație între rezultatele de vot din anumite comunități de diaspora și cele din localitățile de origine ale acestor comunități din România, dând exemplul localității Poienile de sub Munte, județul Maramureș, și al satului Borlova, județul Caraș-Severin.

Jurnalista a menționat lipsa unor centre culturale românești în diaspora care să informeze tinerii despre cultura contemporană românească, precum și absența unei prese dedicate special comunităților de români din străinătate.

Elena Stancu a afirmat că nu există programe de reinserție socială pentru familiile care se întorc definitiv sau temporar în România din diaspora.

Cei doi jurnaliști au precizat că printre românii din diaspora intervievați nu au identificat o nostalgie pentru perioada comunistă, însă au raportat cazuri de alegători care au votat din teama unei influențe ruse, precum și cazuri de alegători influențați de comentarii ostile din grupurile de Facebook ale comunităților românești din străinătate.

Sursă: HotNews.ro