Sistemele centralizate de termoficare, o relicvă a trecutului. Propunerea unui economist pentru iernile mai calde în București

Sute de mii de locuitori ai Bucureștiului au suportat frigul și au uitat cum este să se bucure de apă caldă în ultimii ani, din cauza problemelor persistente ale sistemului de termoficare centralizat. Profesorul Cristian Păun, cadru didactic la Academia de Studii Economice din București, critică insistența autorităților locale de a menține acest sistem falimentar, lăsând cetățenii în condiții inacceptabile.

Bucureștenii s-au obișnuit cu iernile reci, iar apa caldă a devenit pentru mulți o iluzie. Niciun primar nu a reușit să rezolve problema energiei termice, iar toți au căzut în capcana de a repara un sistem centralizat care nu mai funcționează. Rezultatele sunt evidente: sute de milioane de euro au fost cheltuite fără a aduce îmbunătățiri semnificative, iar multe blocuri rămân fără căldură și apă caldă în plină iarnă. Avariile sunt frecvente, iar țevile vechi necesită înlocuire completă în multe zone.

Compararea cu alte orașe

Pentru a ilustra situația, Cristian Păun compară sistemul din București cu cele din alte orașe mari ale lumii:

Moscova: Lungime conducte de 17.000–18.000 km, putere termică de 80–90 GWₜₕ, deservind 12-15 milioane locuitori.
Beijing: Lungime conducte de 20.000–22.000 km, putere termică de 60–70 GWₜₕ, deservind 18–20 milioane locuitori.
Seul: Lungime conducte de 10.000–12.000 km, putere termică de 35–40 GWₜₕ, deservind 10 milioane locuitori.

De asemenea, el menționează orașe importante care nu sunt capitale, dar care au rețele de termoficare centralizate:

Shanghai: Lungime conducte de 8.000–10.000 km, putere termică de 30–35 GWₜₕ, deservind 10 milioane locuitori.
Sankt Petersburg: Lungime conducte de 7.500–8.500 km, putere termică de 30–35 GWₜₕ, deservind 6 milioane locuitori.
Varșovia: Lungime conducte de 1.800–2.000 km, putere termică de 9–10 GWₜₕ, deservind 3-4 milioane locuitori.

Starea Bucureștiului

Bucureștiul se află într-o situație mult mai precară comparativ cu orașele menționate. Profesorul Păun oferă date oficiale despre lungimea rețelei și puterea termică:

București are o lungime a conductelor de aproximativ 950–1.000 km, cu o putere termică de 4–5 GWₜₕ, deservind 1,0–1,1 milioane locuitori. Acesta se află pe locul 15-20 în lume și pe locul 5-6 în Uniunea Europeană.

În România, orașele care se bazează pe un sistem de termoficare centralizat după căderea comunismului includ Iași, Oradea, Timișoara și Constanța. Totuși, Păun subliniază că nu mai vorbim despre sisteme centralizate extinse.

Critica sistemului actual

Economistul consideră că aceste sisteme sunt „o relicvă a comunismului”, iar eficiența lor este discutabilă. El propune abandonarea acestor sisteme, care continuă să consume milioane de euro fără a oferi rezultate satisfăcătoare.

Sistemele centralizate de termoficare sunt un exemplu clar de faliment și risipă de resurse. Ar trebui abandonate, chiar dacă în unele țări din Vest se discută despre introducerea unor astfel de sisteme.

O alternativă viabilă

Profesorul Păun sugerează că soluția ar trebui să fie una individuală, nu colectivă sau centralizată. El consideră că încălzirea electrică ar fi cea mai ieftină și eficientă opțiune.

Sistemul centralizat ar trebui refăcut complet, iar costurile ar fi enorme. Înlocuirea conductelor vechi, care au o vechime de aproape 40 de ani, ar genera un stres suplimentar și ar necesita o reproiectare a întregii rețele electrice din București.

România, având resurse de gaz, ar trebui să le utilizeze pentru a produce energie în bandă ieftină, ca o tranziție către energia nucleară. Păun subliniază că rețeaua electrică ar putea fi folosită și pentru răcire vara, ceea ce nu este posibil cu sistemul de termoficare actual.

Economistul se arată surprins de faptul că Bucureștiul continuă să investească în acest sistem ineficient, în loc să caute soluții moderne și eficiente pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale cetățenilor.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.