Sezonul „senzorilor roșii” a început în București, cu poluare alarmantă

Bucureștiul a înregistrat vineri dimineață, la ora 6:00, un episod semnificativ de poluare a aerului. Datele obținute de la rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului indică o deteriorare considerabilă a acestuia, marcând debutul așa-numitului „sezon al senzorilor roșii”, fenomen care apare odată cu scăderea temperaturilor.

Media la nivelul rețelei de monitorizare București-Ilfov, care include 149 de senzori, a ajuns la 55.450 µg/m³ pentru particulele fine PM2.5. Această valoare depășește de peste trei ori limita recomandată de 15 µg/m³ pentru media zilnică stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Deși legislația națională stabilește o limită anuală mai permisivă de 25 µg/m³ pentru PM2.5, valoarea înregistrată la ora 6:00 dimineața depășește și această limită.

Harta poluării din București

Harta generală a senzorilor la ora 06:00 a evidențiat o predominanță a punctelor roșii, semnalând un nivel de poluare extrem de ridicat, în special în zonele central-nordice și vestice ale Capitalei. Zone precum Aviatorilor, Floreasca, Dorobanți, Grivița și cartierul 16 Februarie au fost afectate de concentrații alarmante de poluanți.

Fenomenul de poluare nu s-a limitat doar la Capitală; zonele limitrofe, cum ar fi Pipera, Voluntari, Otopeni sau Chitila, au înregistrat, de asemenea, valori ridicate. Cea mai mare intensitate a poluării a fost observată în zona centrală, în perimetrul Piața Romană, unde datele senzorilor indicau o medie de 139.103 µg/m³ pentru PM2.5, valoare ce depășește de aproape nouă ori pragul recomandat de OMS.

Riscurile poluării cu PM2.5

Concentrațiile ridicate de PM2.5 sunt extrem de periculoase, deoarece aceste particule foarte mici pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în fluxul sangvin, având efecte dovedite asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare.

Cauzele poluării de iarnă

Acest tip de poluare masivă, care devine frecventă odată cu venirea sezonului rece, este un fenomen recurent, generat de un cumul de factori, conform specialiștilor. Trecerea la regimul de încălzire, fie prin centrale individuale pe gaz care emit oxizi de azot, fie prin surse de combustibili solizi, cum ar fi centralele pe peleți sau șemineele, contribuie semnificativ la eliberarea de particule în suspensie.

Acest fenomen se suprapune peste problema persistentă a traficului intens din București, care rămâne o sursă constantă de emisii poluante. De asemenea, inversiunea termică și calmul atmosferic sunt factori care au jucat un rol esențial, împiedicând dispersia naturală a poluanților și menținând un „plafon” de aer rece și poluat la nivelul solului, la câțiva metri deasupra orașului.