Evenimente

Scrisoare deschisă pentru protejarea pădurii urbane de la Serele Militari: propuneri ale unei asociații civice

Asociația civică Inițiativa Prelungirea Ghencea a înaintat o scrisoare deschisă către autoritățile competente, solicitând ca pădurea urbană situată la Serele Militari să fie declarată arie naturală urbană protejată. Documentul este adresat Președintelui, ministra Mediului, ministrul Agriculturii și primarul Sectorului 6.

În această zonă, de-a lungul a 25 de ani, s-au dezvoltat diverse specii de plante și animale, creând un ecosistem urban valoros. Asociația cere ca cele 71 de hectare să rămână nealterate și să fie transformate într-o arie naturală urbană protejată.

Terenul în discuție, de 71 de hectare, este deținut de statul român și se află în Prelungirea Ghencea nr. 238, la Serele Militari, fostul IAS Bragadiru Horticola 1 Mai. Acesta este administrat de Agenția Domeniilor Statului (ADS) din subordinea Ministerului Agriculturii.

Asociația subliniază că, în ultimele două decenii, s-a dezvoltat o pădure urbană autentică, care servește ca habitat pentru o varietate de specii de plante și animale. Grupul civic avertizează că zona este în pericol de retrocedare, ceea ce ar putea duce la dispariția acestui spațiu verde în favoarea unor proiecte imobiliare.

„Agenția Domeniilor Statului susține că acest teren este inclus în rezerva de retrocedare a capitalei și că aici vor fi puși în posesie proprietari care nu pot primi terenuri în locația inițială deținută”, afirmă asociația.

În sprijinul solicitărilor, asociația a inclus în scrisoare și imagini, precum și un videoclip al zonei naturale, disponibile pe pagina de socializare a organizației.

Argumentele pentru salvarea pădurii urbane

În documentul trimis, Inițiativa Prelungirea Ghencea a expus mai multe motive care justifică necesitatea protejării acestei păduri în Sectorul 6:

  • Bucureștiul se află printre cele mai poluate capitale din Uniunea Europeană, iar locuitorii săi au o speranță de viață cu 4 ani mai mică comparativ cu cei din alte orașe, conform unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică;
  • Suprafața de spațiu verde din București este insuficientă, având doar 7 – 9 mp de spațiu verde pe locuitor, în contrast cu recomandările europene care sugerează un minim de 26 mp;
  • Constituția României garantează dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, impunând obligația de a proteja mediul;
  • România a ratificat Convenția de la Aarhus în 2000, care promovează participarea publicului în problemele de mediu;
  • Țara se află în procedură de infringement din cauza poluării aerului din Capitală, fiind condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
  • Locuitorii au inițiat demersuri pentru realizarea unui parc public pe acest teren, având petiții semnate de peste 10.000 de persoane.

În 2020, Consiliul General al Municipiului București a aprobat o hotărâre pentru identificarea terenului necesar parcului, iar în 2021, Consiliul Local Sector 6 a demarat procedurile pentru realizarea acestuia. Totuși, aceste hotărâri au fost blocate de opoziția Ministerului Agriculturii și a ADS.

Propunerile asociației civice

Asociația propune următoarele măsuri:

  1. Scoaterea terenului de 71 ha din rezerva de retrocedare a capitalei și transferarea acestuia în proprietatea publică a Municipiului București, administrat de Sectorul 6, pentru a deveni arie naturală urbană protejată;
  2. Despăgubirea eventualilor proprietari în bani, nu în natură, dacă proprietățile lor nu se află pe acest amplasament;
  3. Transferarea terenului agricol din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a Ministerului Mediului, incluzându-l în categoria pădurilor urbane;
  4. Încadrarea terenului de 71 ha în noul Plan Urbanistic General al Bucureștiului ca arie naturală urbană protejată.

Bucureștiul, ca capitală, nu mai are caracter agricol, astfel că menținerea acestui teren în categoria agricolă nu se mai justifică, având în vedere că s-a transformat într-o pădure adevărată.

Aceste propuneri vizează nu doar conservarea mediului, ci și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zonă, care au nevoie de mai mult spațiu verde.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.

Citește și