Regizoarea Erke Dzhumakmatova vorbește despre filmul „Kurak”, interzis în Kârgâzstan

Regizoarea kârgâză Erke Dzhumakmatova a declarat, într-un interviu, că filmul „Kurak” a fost interzis de autoritățile din Kârgâzstan cu o zi înaintea premierei locale. Producția, o dramă socială inspirată din cazuri reale de violență asupra femeilor, a fost filmată la Bișkek.

Dzhumakmatova a precizat că „aproape niciunul dintre cei mai cunoscuți regizori kârgâzi de sex masculin din generațiile mai vechi și de mijloc nu a luat public apărarea filmului”. Regizoarea a afirmat că a fost atacată deschis de regizori favorizați la festivaluri precum Tallinn sau Berlin.

Despre film și echipa de producție

Titlul „Kurak” face referire la o țesătură tradițională kârgâză alcătuită din bucăți de materiale diferite. Filmul urmărește destinele mai multor femei: o tânără care lucrează ca model pe o platformă de webcam și este șantajată de un polițist, verișoara acesteia, în vârstă de 18 ani, drogată și violată de fiul unui politician, mama acesteia și o jurnalistă care încearcă să facă publice abuzurile.

Povestea a fost construită de Erke Dzhumakmatova alături de partenerul ei, regizorul Emil Atageldiev, care a murit în august 2024, înainte de finalizarea filmului. Producția este o coproducție internațională realizată cu participarea a șapte țări: Kârgâzstan, Elveția, Serbia, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Italia.

Dzhumakmatova a declarat că finanțarea filmului a fost susținută „de acei producători care sunt ei înșiși adevărați activiști și susținători ai feminismului” și că procesul de strângere a fondurilor a fost, de asemenea, un „patchwork”, cu bani adunați „din toate colțurile lumii”.

Premiere și distincții

Filmul a avut premiera la Busan International Film Festival din Coreea de Sud, în septembrie 2025, unde a câștigat Vision of Jiseok Award, premiul acordat noilor regizori asiatici. „Kurak” a participat ulterior la peste 14 festivaluri din întreaga lume, printre premiile obținute numărându-se și trofeul Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul 2026.

Context social în Kârgâzstan

Dzhumakmatova a menționat, ca exemplu al reacțiilor sociale din țară, indignarea publică provocată de un performance nud al unei artiste daneze prezente la expoziția Feminnale din 2019, care s-a soldat cu concedierea directorului muzeului și închiderea expoziției. Regizoarea a mai relatat despre marșul din 8 martie 2020, ai cărui participanți au fost atacați, potrivit acesteia, de mișcări conservatoare, iar poliția i-a reținut pe manifestanți la secție toată ziua.

Dzhumakmatova a precizat că o bloggeriță care a avut un rol cameo în „Kurak” a fost arestată timp de trei zile după ce a purtat o rochie semi-transparentă la Festivalul de Film de la Bișkek, fiind reținută oficial pentru limbaj considerat vulgar pe contul personal de Instagram.

Regizoarea a declarat că, în Kârgâzstan, cuvântul „feminism” este considerat negativ, iar o persoană care se declară feministă în public este privită drept „un dușman al societății kârgâze și al valorilor tradiționale”.

Referire la fostul șef de stat

Întrebată despre Roza Otunbaieva, care a condus Kârgâzstanul între 3 iulie 2010 și 1 decembrie 2011, Dzhumakmatova a declarat că mandatul acesteia nu a produs schimbări semnificative în privința drepturilor femeilor, apreciind însă faptul că o femeie a ocupat funcția, chiar și interimar, drept „un fapt demn de respect”.

Reacția autorităților și a industriei

Dzhumakmatova a afirmat că nu se teme de consecințe legale pentru ea sau pentru echipa filmului, susținând că producția „conține doar un adevăr foarte incomod și dur”. Regizoarea a precizat că generația mai în vârstă de regizori kârgâzi, considerați maeștri consacrați, nu ar realiza astfel de filme întrucât „fac parte din acest sistem patriarhal și trăiesc din fonduri de stat”.

Sursă: HotNews.ro