Recuperare rapidă după protezarea șoldului la un centru de excelență

Mersul este un act pe care majoritatea dintre noi îl consideră banal, dar pentru persoanele afectate de boli articulare degenerative, fiecare pas poate fi o sursă de durere și efort. În România, anual, mii de oameni se confruntă cu coxartroza, o afecțiune a șoldului care progresează lent, dar constant, transformând activități simple, precum urcatul scărilor sau plimbările scurte, în provocări aproape imposibile.

Pentru Luminița Mihăeș, mersul devenise nu doar dureros, ci aproape imposibil. „Mi-a mutilat viața, mi-a ucis sufletul și speranțele”, își amintește ea. „Am rămas imobilizată jumătate de an în casă, nu mai puteam merge nici măcar până la colțul blocului.” Impactul acestei afecțiuni a fost devastator, afectându-i nu doar mobilitatea, ci și viața profesională și socială, conducând-o la o izolare îndelungată.

Cu toate acestea, medicina modernă are capacitatea de a transforma aceste destine. Prin tehnici minim invazive și echipe dedicate, pacienții pot recăpăta mobilitatea și calitatea vieții. Un exemplu elocvent este dr. Robert Apostolescu, chirurg ortoped specializat în protezare articulară, care a realizat mii de intervenții cu succes, ajutând pacienții să își redobândească mersul normal.

„99% dintre intervențiile de protezare a șoldului le realizăm minim invaziv, printr-un abord foarte puțin agresiv cu organismul. Nu tăiem mușchii, ci doar îi depărtăm pentru a înlocui articulația. Astfel, sângerarea este minimă, durerea redusă, iar recuperarea mult mai rapidă”, explică dr. Apostolescu.

Povestea Luminiței Mihăeș este un exemplu de determinare și intervenție medicală la momentul potrivit. Aceasta nu a dorit să renunțe la o viață activă și a ales să se opereze după ce a realizat gravitatea situației sale. „Știam de ani buni că va trebui să mă operez”, mărturisește ea, adăugând că momentul decisiv a fost o durere insuportabilă resimțită în timpul unui show aviatic.

Hotărâtă să își recâștige mobilitatea, Luminița a ales să se opereze cu dr. Apostolescu, pe care îl urmărea de mult timp pentru abordul său minim invaziv. În mai 2025, a ajuns la consultație, unde radiografia a confirmat necesitatea protezării șoldului stâng, grav afectat.

Intervenția a fost complicată de două aspecte: un șold displazic și purpura trombocitopenică autoimună, care îi reducea semnificativ numărul de trombocite. După o monitorizare atentă și tratamente specifice, intervenția a fost programată pentru 8 septembrie, cu o coordonare meticuloasă între echipa medicală.

„În cazul pacientei Mihăeș, beneficiul intervenției minim invazive a fost evident. Pierderea de sânge a fost foarte mică, iar durerea postoperatorie redusă, exact ceea ce aveam nevoie având în vedere riscurile de sângerare”, detaliază dr. Apostolescu. Intervenția a fost realizată cu o proteză necimentată, care asigură stabilitate pe termen lung.

La doar o zi după intervenție, Luminița s-a ridicat în picioare și a început recuperarea acasă, unde a continuat să facă progrese rapide. „După o săptămână era deja mult mai bine. Acum fac recuperare și sunt încrezătoare”, spune ea, subliniind că cel mai mare câștig a fost dispariția durerii.

Experiența a schimbat complet perspectiva Luminiței asupra vieții. „Chiar dacă ai inima tânără și mintea ageră, dacă picioarele nu te duc, nu mai ai viață.” Deși știe că va avea nevoie de o intervenție similară la celălalt șold, abordează această situație cu încredere, datorită rezultatelor obținute.

În spatele acestei reușite se află nu doar un medic dedicat, ci și un sistem medical bine structurat. În 2025, centrul unde a fost operată Luminița a fost recunoscut oficial ca Centru de Excelență în Protezare Articulară, ceea ce reflectă profesionalismul și standardele ridicate de excelență în domeniu.

Povestea Luminiței este doar una dintre numeroasele cazuri în care medicina modernă oferă nu doar tratament, ci și speranță și un nou început pentru pacienți.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.