Raport | Copacii din Parcul Tineretului, un pericol: 15% prezintă risc de siguranță pentru vizitatori

Aproximativ 15% dintre copacii din Parcul Tineretului, situat în București, necesită intervenții urgente, iar în jur de 5% dintre aceștia sunt clasificați ca având un risc extrem pentru siguranța publicului, conform unui raport de specialitate realizat în 2025. Studiul a fost efectuat de peisagiști și arboriști, bazându-se pe cercetări în teren desfășurate în vara și toamna anului 2025.

Experții subliniază că lipsa resurselor pentru o administrare corespunzătoare a vegetației, împreună cu stresul climatic și deciziile inadecvate, pot conduce rapid la degradarea Parcului Tineretului, unul dintre cele mai frecventate spații verzi din capitală.

Problemele identificate în parc

Printre problemele semnalate se numără:

Solul compactat și lipsit de viață;
Masive monospecie vulnerabile;
Tăieri necorespunzătoare;
Lipsa unei gestionări unitare;
Efectele crizei climatice, cu veri din ce în ce mai calde și secetoase.

Parcul Tineretului, amenajat în anii ’70 și având o suprafață de aproximativ 80 de hectare, adăpostește peste 6.500 de arbori din peste 46 de specii. Vârsta medie a arborilor este de 50 – 60 de ani, iar vitalitatea generală este evaluată ca fiind medie spre scăzută, mulți arbori aflându-se în stagnare fiziologică sau în tranziție spre senescență.

Evaluarea riscurilor

Conform evaluării de risc realizate după standardele ISA, aproximativ:

60% dintre arbori sunt în zona de risc scăzut;
25% cu risc moderat;
10% cu risc ridicat.

În plus, 5% dintre arbori prezintă risc extrem și necesită intervenții urgente de îndepărtare controlată și replantare. Astfel, un arbore din cinci are nevoie de lucrări specializate pentru a asigura siguranța vizitatorilor.

Soluții propuse de specialiști

Specialiștii subliniază că plantele și arborii reacționează lent la stres, dar efectele devin ireversibile dacă nu sunt gestionate corespunzător. În Parcul Tineretului, efectele crizei climatice se suprapun asupra solurilor compactate de trafic intens și lucrări edilitare. De aceea, intervențiile trebuie să fie gândite integrat, pe toate cele trei straturi de vegetație (arboricol, arbustiv, acoperitori de sol).

Intervenții pe termen scurt (0-2 ani)

Eliminarea arborilor din clasa de risc extrem, după o verificare suplimentară;
Reduceri controlate de coroană și tăieri selective;
Refacerea alveolelor de plantare și protecția trunchiurilor.

Intervenții pe termen mediu (2-5 ani)

Revitalizarea solului prin aerisire și compost;
Replantări selective cu specii reziliente;
Implementarea unui sistem digital de gestionare (Registrul Verde).

Intervenții pe termen lung (5-10 ani)

Conservarea arborilor maturi valoroși;
Zonare funcțională a parcului;
Introducerea de zone de non-intervenție pentru susținerea biodiversității.

Raportul subliniază că fără o schimbare de paradigmă în gestionarea parcurilor, administrația publică nu va putea menține siguranța și confortul cetățenilor, precum și biodiversitatea acestora pe termen lung. De asemenea, este văzut ca un studiu de caz pentru întreaga capitală, oferind o direcție pentru regândirea modului de administrare a parcurilor urbane.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.