PMB consultă bucureștenii despre strângerea frunzelor din parcuri

Primăria Municipiului București (PMB) a lansat o consultare publică prin care întreabă bucureștenii dacă echipele de întreținere ar trebui să strângă frunzele căzute toamna în parcuri sau să le lase pe sol, a comunicat instituția.
PMB a precizat că frunzele lăsate pe sol ar avea beneficii pentru pământ și rădăcinile plantelor, ar păstra umiditatea și ar oferi adăpost unor organisme benefice.
În același timp, instituția a declarat că frunzele umede lăsate pe alei și în locurile de joacă ar crește riscul de alunecare pentru pietoni, iar un strat gros de materie vegetală ar afecta gazonul. PMB a precizat că acumulările din rigole ar bloca scurgerea apei de ploaie.
Reprezentanții PMB au susținut că echipele de întreținere încarcă resturile vegetale adunate din parcurile aflate în administrarea instituției și le transportă către o unitate specializată, fără a preciza denumirea sau datele de contact ale acesteia.
Practici în alte municipii din România
În Iași, Compania Municipală de Servicii Publice adună frunzele din oraș și le procesează în stații speciale, unde sunt transformate în compost, a comunicat instituția. Din parcul Copou sunt strânse cantități mari de frunze în fiecare toamnă, potrivit aceleiași surse.
Administrația ieșeană a precizat că refolosește o parte din compost primăvara pentru alte spații verzi din oraș sau îl ambalează în saci pentru vânzare ca pământ de flori.
Primăria Timișoara a explicat, în februarie 2024, că echipele de întreținere a spațiilor verzi transportă resturile vegetale la un centru special, unde sunt transformate în compost folosit pentru fertilizarea solului din parcuri și din rondurile de flori.
Poziția medicului pneumolog
Medicul pneumolog Beatrice Mahler a declarat, pentru Buletin de București, că frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon care, combinate cu materiale verzi bogate în azot, pot crea un compost hrănitor pentru sol sau pot fi folosite ca mulci ori îngrășământ natural.
Reacții la postarea PMB
Postarea instituției a strâns aproape 1.000 de reacții pe pagina oficială. Cetățeanul Alexandru Bogdan Radu a scris pe pagina PMB că în Cișmigiu frunzele sunt strânse cu sacii de pe spațiile verzi și transportate cu dube diesel, iar solul rămâne gol.
Alți utilizatori au solicitat, în comentarii, soluții pentru suprafețele betonate din parcuri și menținerea malurilor naturale ale lacurilor, precum și plantarea de arbori în zone însorite.
Practici în alte capitale europene
În Paris, autoritățile au colectat în 2024 aproximativ 4.500 de tone de frunze, dintre care aproape 2.000 de tone au fost compostate, potrivit datelor publicate de paris.fr.
În Berlin, serviciul municipal de salubrizare colectează frunzele de pe străzi, iar Biroul Districtual se ocupă de cele din parcuri; zeci de mii de tone sunt transportate anual la instalații de compostare, potrivit BSR.
În Viena, frunzele din zona Palatului Schönbrunn sunt aspirate și transportate la uzina de compost Lobau, unde sunt amestecate cu resturi alimentare colectate selectiv, rezultând compost folosit în parcuri sau oferit gratuit locuitorilor.
În Londra, frunzele colectate din Parcurile Regale sunt transformate în compost verde, iar în unele zone sunt lăsate să se descompună natural, potrivit royalparks.org.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)