⏱ 2 min de citit
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a prezentat zilele trecute cosașul cu negi, o specie a faunei europene întâlnită și în București.
Muzeul a precizat că denumirea populară și cea științifică ale insectei își au originea într-o credință din secolul al XVIII-lea, potrivit căreia mușcătura și secrețiile sale puteau vindeca negii de pe piele.
Specialiștii muzeului au explicat că oamenii acelor vremuri credeau că insecta îndepărtează negii prin mușcătură, iar lichidele secretate în acest proces ar fi avut efecte vindecătoare, credință care a dat naștere și denumirii englezești „wart-biter”, tradusă drept „mușcătorul de negi”.
Cercetătorii muzeului au subliniat că această practică rămâne doar o curiozitate istorică, fără nicio bază medicală reală.
Din punct de vedere morfologic, Decticus verrucivorus este unul dintre cei mai mari cosași din Europa, adulții atingând dimensiuni între 3 și 4 centimetri lungime, a comunicat muzeul.
Femelele speciei au un ovipozitor lung, cu formă asemănătoare unei săbii, folosit pentru depunerea ouălor direct în sol.
Deși au aripi, aceste insecte zboară rareori și doar pe distanțe scurte, deplasându-se prin pajiști cu ajutorul unor sărituri puternice.
Pe perioada reproducerii, masculii produc un sunet prin frecarea aripilor anterioare, emițând clicuri pentru a atrage femelele.
Cosașul cu negi este o specie omnivoră, care consumă flori, semințe și alte părți ale plantelor, dar și insecte mai mici sau exemplare din propria specie, potrivit descrierii muzeului.
Decticus verrucivorus populează pajiștile însorite, cu vegetație variată, din Europa și vestul Asiei.
Muzeul a precizat că specia este sensibilă la degradarea habitatului natural, iar în anumite regiuni din nord-vestul Europei au fost înregistrate scăderi ale populației cauzate de pierderea pajiștilor naturale.
Sursă: B365 (b365.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
