Ministrul Moșteanu a explicat ce trebuie să facă industria românească de apărare pentru a atrage fonduri europene

România alocă 2,3% din PIB-ul său pentru apărare în acest an, cu planuri de a crește această proporție la 3,5% până în 2030. Această informație a fost dezvăluită în urma unui interviu cu ministrul Apărării, Ionuș Moșteanu, care a discutat despre strategia Bucureștiului de a obține o parte semnificativă din fondurile de înarmare distribuite de Uniunea Europeană.

Unul dintre obiectivele principale ale României este ca eforturile de reînarmare ale Europei să beneficieze toate statele membre, nu doar pe cele mai mari. Moșteanu a subliniat că creșterea cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament ar trebui să se traducă în noi oportunități de muncă și fabrici pe teritoriul național. “Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca o parte din acești bani să se întoarcă în țară, de exemplu prin fabrici. Nu este vorba doar de achiziționarea de rachete din străinătate”, a declarat el.

Provocările industriei de apărare

România se confruntă cu provocări semnificative în modernizarea forțelor sale armate, care au funcționat decenii întregi cu echipamente militare învechite din perioada sovietică. Având în vedere vecinătatea cu Ucraina și Moldova, precum și cu Marea Neagră, România joacă un rol esențial în securitatea regională din sud-estul Europei. De asemenea, țara găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, care include trupe americane.

Finanțarea și investițiile în apărare

Bucureștiul se pregătește să devină al doilea cel mai mare beneficiar al schemei SAFE a Uniunii Europene, în valoare de 150 de miliarde de euro, solicitând împrumuturi cu dobândă redusă de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Moșteanu a menționat că două treimi din acești bani vor fi destinați echipamentelor militare, iar restul pentru infrastructură, inclusiv ajutoare militare pentru Ucraina și Moldova.

O condiție esențială pentru achizițiile în cadrul SAFE este ca o parte din producția să fie realizată în România. Un exemplu concret este licitația în curs pentru 200 de tancuri, care stipulează ca asamblarea finală să se efectueze în țară.

Colaborări internaționale și oportunități

România, o țară industrializată, are potențialul de a deveni un centru de producție pentru armament. Recent, Bucureștiul a semnat un acord cu gigantul german Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulbere pentru muniție, finanțată parțial din fonduri UE. De asemenea, sectorul auto robust al țării poate sprijini producția de apărare, având deja facilități și expertiză necesară.

Ministrul Moșteanu a subliniat importanța reducerii birocrației pentru a accelera investițiile în industria de apărare, menționând că intenționează să modifice legislația în acest sens. “Prefer să avem ceva rapid”, a adăugat el, referindu-se la pachetul de simplificare al Comisiei Europene.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.