Pe ministrul Pîslaru il doare capul de la implementarea PNRR

Dragoș Pîslaru a subliniat că, la preluarea funcției în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a descoperit un PNRR marcat de întârzieri semnificative. Relația cu Comisia Europeană era tensionată, România nefiind pregătită să își asume aceste întârzieri și eșecurile în achizițiile publice destinate infrastructurii.

Ministrul a explicat că a fost necesară eliminarea unui fenomen problematic, și anume supracontractarea. În contextul unui PNRR inițial de 28,5 miliarde de euro, s-au semnat contracte de finanțare în valoare de 47,4 miliarde de euro, fără o bază solidă, în afară de bugetul național, care să susțină aceste proiecte.

„Am găsit un PNRR întârziat. Relația cu Comisia Europeană era extrem de tensionată, iar România nu era pregătită să își asume întârzierile și eșecurile în achizițiile publice”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a evidențiat că, după preacordul cu Comisia Europeană, România a reușit să depună integral componenta de granturi, adică 13,5 miliarde de euro, și aproximativ 8 miliarde de euro pe zona de împrumuturi, totalizând 21,5 miliarde de euro. De asemenea, a menționat că mai multe state membre au renunțat la împrumuturi, inclusiv România, în timp ce alte țări nu au solicitat niciodată împrumuturi.

Pîslaru a subliniat că există și alte state membre care se confruntă cu întârzieri, unele dintre acestea neavând depusă cererea de plată a IV-a, similar cu situația României. El a adăugat că, în cazul României, o problemă agravantă a fost neclaritatea în legătură cu proiectele specifice din PNRR.

„Prima problemă a fost legată de ce investiții și ce componente rămân în PNRR și sunt implementabile, se pot finaliza până pe 31 august 2026. Aceasta a fost rezolvată la sfârșitul lunii iulie, când am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană privind sumele pe care putem conta. Luna august a fost crucială, deoarece a fost necesar să eliminăm supracontractarea”, a explicat el.

Ministrul a concluzionat că, pe un PNRR de 28,5 miliarde de euro, s-au semnat contracte de finanțare în valoare de 47,4 miliarde de euro, fără o bază solidă, ceea ce a dus la o situație problematică, în special în contextul promisiunilor făcute în perioada preelectorală.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.