Lista Studenților, partidul care l-a înlăturat pe Vucic după 12 ani

Lista Studenților a ajuns la putere în Serbia la un an și jumătate de la înființare, reușind să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, care a condus țara timp de 12 ani ca prim-ministru și apoi ca președinte. Niciunul dintre viitorii parlamentari ai formațiunii nu este student, în pofida numelui.

Formațiunea a luat naștere în urma tragediei din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 16 persoane. Evenimentul a generat proteste împotriva guvernului, acuzat că a instaurat un sistem corupt, protestatarii cerând și demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte.

La câteva zile de la prăbușirea acoperișului, câteva zeci de persoane au blocat traficul în Novi Sad și Belgrad timp de un minut pentru fiecare persoană care și-a pierdut viața.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Milos Vucevic, pe atunci prim-ministru și aliat apropiat al lui Vucic, și-a dat demisia la o zi după ce zeci de mii de oameni au blocat una dintre principalele intersecții din Belgrad, alături de fermieri veniți cu tractoarele.

În martie 2025, studenții au condus sute de mii de oameni prin Belgrad, într-o manifestație antiguvernamentală descrisă ca fiind cea mai amplă din ultima generație. Mișcarea avea deja drept simbol o amprentă roșie, reprezentând sângele pe care protestatarii au declarat că îl are guvernul pe mâini.

Facultățile din toată țara au organizat ședințe și grupuri de lucru axate pe strategii media și de social media, precum și pe organizarea marșurilor. La prima aniversare a prăbușirii acoperișului, studenții au mers pe jos de la Belgrad la Novi Sad, locuitorii din satele mici oferindu-le mâncare pe drum.

Ideea constituirii unei entități care să candideze în alegeri a apărut în mai 2025, fiind urmată de discuții cu partidele de opoziție, cărora li s-a cerut să nu depună liste distincte, cerință acceptată de o parte dintre ele.

Lista Studenților a fost constituită oficial pe 9 septembrie 2026, cu o lună și jumătate înaintea alegerilor convocate în aceeași zi.

Studenții care au condus mișcările de protest au anunțat o listă cu 250 de persoane pentru fiecare mandat de parlamentar, fiecare candidat urmând să îndeplinească o serie de condiții, printre care aceea de a nu fi student.

Formațiunea a precizat că nu admite candidaturi ale persoanelor care au fost, la un moment dat, membri ai Partidului Progresist Sârb, nici ale celor care au ocupat funcții de demnitate publică din partea altor partide, candidații fiind obligați să accepte programul politic al formațiunii.

Pe liste au fost desemnați profesori universitari, actori, fermieri și un rapper popular. Primul pe lista de candidați este cardiologul Ilija Srdanovic, formațiunea precizând că acest lucru nu înseamnă automat că el ar deveni prim-ministru în cazul unei victorii electorale.

Analiști politici citați de Reuters s-au întrebat cum s-ar descurca țara pe scena internațională cu o persoană necunoscută la conducere.

Detaliile privind modul în care formațiunea intenționează să combată corupția, să promoveze transparența, să asigure o mai mare libertate a presei și să pună în aplicare reforma educației la nivel național nu au fost precizate public.

Criticii au semnalat și tăcerea formațiunii privind aderarea la Uniunea Europeană și relațiile cu fosta provincie Kosovo. Oponenții pro-europeni ai guvernului lui Vucic au criticat declarațiile formațiunii potrivit cărora aceasta nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei.

Firma de consultanță Teneo a comunicat, într-o analiză, că un guvern condus de studenți ar urmări reforme ample pentru a combate corupția, a reorganiza instituțiile publice și companiile cheie și a desființa rețelele de clientelism.

Aceeași analiză a precizat că o rezistență birocratică puternică ar putea genera instabilitate instituțională pe termen scurt.

Sursă: HotNews.ro