Libertatea presei și provocările tehnologiilor digitale

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Buletin de București au organizat pe 3 mai 2026 o discuție despre libertatea presei și impactul tehnologiilor digitale asupra jurnalismului. Ioana Avădani, președintele CJI, și Cătălin Doscaș, redactor-șef al Buletin de București, au analizat provocările actuale ale mass-media.

Libertatea presei ca principiu fundamental

Ioana Avădani a precizat că Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată pe 3 mai, reprezintă o reamintire a unui principiu esențial pentru existența presei. Avădani a declarat că este vorba despre libertatea presei ca principiu, nu despre presa liberă, și că acest principiu este indispensabil pentru ca presa să își merite numele.

Președintele CJI a subliniat că ziua de 3 mai nu schimbă ritmul unei redacții, dar pune în lumină o condiție esențială pentru existența presei. Sensul libertății rămâne legat de responsabilitatea zilnică a jurnalistului și de rolul presei în societate, a explicat Avădani.

Standardele profesionale, diferența dintre jurnalism și producția de conținut

Ioana Avădani a comunicat că expansiunea rețelelor sociale a schimbat radical accesul la publicare, însă acest lucru nu echivalează cu jurnalismul. Avădani a precizat că oricine este liber să facă o fotografie, să scrie un text și să îl publice prin intermediul rețelelor sociale, ceea ce reprezintă o manifestare a libertății de exprimare.

Președintele CJI a declarat că diferența dintre producătorul de conținut și jurnalist constă în asumarea standardelor profesionale, în respectarea lor și în aplicarea lor în zona profesională. Avădani a subliniat că libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului și mama tuturor drepturilor, din punctul de vedere al CJI.

Cătălin Doscaș a anunțat că în mediul online există o situație în care diferența dintre ceea ce este veridic și ceea ce este fals devine greu de făcut. Doscaș a precizat că sunt oameni care s-au transformat în jurnaliști folosind urmăritori și agregatoare de inteligență artificială, dar că lipsa de substanță devine evidentă după câteva minute de discuție.

Redactorul-șef al Buletin de București a declarat că nu se poate face jurnalism fără un background solid în anumite domenii. Doscaș a comunicat că vin din ce în ce mai puțini tineri entuziaști în jurnalism, iar cei care apar sunt foarte entuziaști, ceea ce este încurajator.

Încrederea, resursa esențială a jurnalismului

Cătălin Doscaș a precizat că jurnalismul și starea de bine într-o societate sunt date de nivelul de încredere. Doscaș a declarat că dacă nivelul de încredere nu este la un standard acceptabil, lucrurile nu au cum să funcționeze.

Redactorul-șef a comunicat că în jurnalism, care se dezvoltă de 30 de ani în România, încrederea se pierde zilnic. Doscaș a subliniat că dacă jurnalistul nu inspiră încredere, există o problemă majoră.

Abundența de informație, noua formă de cenzură

Ioana Avădani a declarat că abundența de informații reprezintă noua formă de cenzură. Avădani a precizat că zgomotul permanent duce la pierderea informației cu sens, iar oamenii dezvoltă strategii de evitare, unii alegând să nu mai consume deloc informație.

Președintele CJI a comunicat că soluția este dezvoltarea mecanismelor de gândire critică. Avădani a explicat că oamenii trebuie să decidă ce informații acceptă și ce informații resping, iar aceste mecanisme trebuie educate și exersate.

Avădani a precizat că oamenii aleg pe cine cred pe mai multe criterii și că nu există un adevăr obiectiv în toate situațiile.