Justiție în umbră: Dosarul primarului din Otopeni și prescripția penală
Tribunalul București a decis să nu comunice data la care ar putea interveni prescripția răspunderii penale în cazul primarului orașului Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe, implicat într-un dosar de corupție cu un prejudiciu estimat la aproape șapte milioane de euro. Într-un răspuns oficial, instanța a invocat independența judecătorului, refuzând astfel să ofere un orizont de timp pentru tragerea la răspundere a edilului.
Conform unor surse judiciare, faptele ar putea fi prescrise în anul 2027, un an preelectoral, ceea ce ar însemna închiderea dosarului fără o condamnare sau o achitare efectivă. Această lipsă de transparență din partea Tribunalului București apare într-un moment critic pentru un dosar de corupție de amploare în Ilfov.
Recent, judecătorii au decis ridicarea măsurilor asigurătorii, lăsând averea inculpaților liberă de sarcini, în timp ce procesul pe fond stagnează din cauza unor vicii procedurale și a lipsei de apărare.
Răspunsul Tribunalului București subliniază o „secretomanie instituțională” în legătură cu un proces de interes public major.
La solicitarea de a clarifica existența unor acte procedurale care ar putea întrerupe cursul prescripției, Tribunalul a oferit un răspuns evaziv, afirmând că aceste aspecte sunt de competența exclusivă a completului de judecată. Deși faptele sunt clare în rechizitoriu, instanța a evitat să ofere termene concrete.
Surse avizate sugerează că, având în vedere încadrarea juridică și deciziile recente ale Curții Constituționale, anul 2027 ar putea fi limita până la care răspunderea penală ar putea dispărea, un orizont de timp extrem de scurt având în vedere amânările frecvente din acest dosar.
Averea deblocată și prejudiciul neacoperit
În timp ce Tribunalul păstrează tăcerea asupra prescripției, la sfârșitul lunii octombrie 2025, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului și a popririlor impuse de DNA, măsură care viza recuperarea prejudiciului de aproximativ 7 milioane de euro (35.916.006 lei). Beneficiarii acestei decizii includ primarul Silviu Gheorghe, fostul director executiv Vlad Constantin și oamenii de afaceri Nelu Iordache și George Cristian Ciucă.
Acum, inculpații au dreptul de a înstrăina bunuri imobile sau de a goli conturi bancare, deși Primăria Otopeni nu a recuperat niciun leu din prejudiciul constatat de procurorii anticorupție.
Mecanismul fraudei: plăți pentru o canalizare inexistentă
Documentele consultate detaliază o schemă rudimentară de fraudare a bugetului local. De exemplu, la data de 27 decembrie 2011, edilul a acceptat plata sumei de 21.750.000 lei, din care peste 12 milioane de lei reprezentau materiale fictive pentru canalizarea orașului. Această schemă s-a repetat și în 2012, când au fost semnate plăți pentru alte 29 de milioane de lei pentru materiale inexistente.
Pentru a acoperi lipsurile, inculpații au recurs la falsificarea actelor la ani distanță. În iulie 2017, primarul a semnat un act adițional prin care atesta nereal că o sumă de 25 de milioane de lei plătită anterior pentru materiale reprezenta „lucrări de organizare de șantier”, lucrări care, de asemenea, nu au fost executate.
Justiția în ritm de melc
Pe lângă ridicarea sechestrului și secretizarea prescripției, procesul este marcat de amânări frecvente. Dosarul a stat doi ani în Camera Preliminară la Curtea de Apel București, iar abia în august 2025 a început judecata pe fond. La termenul din 14 noiembrie 2025, instanța a dispus o nouă amânare pentru 12 decembrie 2025, motivul invocat fiind „lipsa de apărare”.
Între timp, Primăria Otopeni s-a constituit parte civilă pentru a recupera prejudiciul, dar juriștii care o reprezintă sunt subordonați direct inculpatului Silviu Gheorghe, care a câștigat cel de-al optulea mandat de primar în timp ce avea sechestru pe avere din cauza acestor fapte de corupție.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.