Ionuț Dumitru: Creșterea taxelor pe proprietate e semnificativă, dar România încasează din ele de 3 ori mai puțin decât alte țări UE

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a subliniat că România nu va putea atinge țintele de deficit pentru anul viitor fără pachetul de măsuri fiscale recent aprobat de Curtea Constituțională. El a evidențiat că majorarea taxelor pe proprietate, parte integrantă a acestui pachet, este esențială, având în vedere că țările europene încasează, în medie, de trei ori mai mult decât România din impozitele locale. Totodată, Dumitru a avertizat asupra necesității eficientizării cheltuielilor publice.

În contextul economic actual, românii au început să facă cumpărături record din străinătate, iar numărul comenzilor online a crescut semnificativ în perioada sărbătorilor. De asemenea, sectorul turismului resimte efectele austerității, iar hotelierii au găsit soluții de compromis acceptate tacit de clienți.

România beneficiază de o prezență militară europeană puternică, conform declarațiilor lui Nicușor Dan, care a menționat o creștere a acestei prezențe. În plus, o investiție americană importantă va fi realizată în România, având ca scop reducerea dependenței de China pentru resurse vitale.

Referitor la creșterea taxelor pe proprietate, Dumitru a afirmat:

„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie. Însă mai trebuie spus un lucru care e scăpat din vedere. În România noi încasăm astăzi din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană care e în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare.”

El a adăugat că, comparativ cu vecinii din Polonia și Ungaria, România are taxe pe proprietate mult mai mici.

Dumitru a menționat că ajustările fiscale sunt parte din angajamentele asumate de România în cadrul PNRR, subliniind că o ajustare a sistemului de taxare a proprietății era prevăzută. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce deficitul bugetar, care, conform estimărilor, ar putea depăși 60% din PIB în acest an.

În conformitate cu legea responsabilității fiscale, trebuie implementate măsuri pentru a gestiona diferitele praguri ale datoriei publice. De exemplu, la atingerea pragului de 60%, salariile și pensiile trebuie înghețate, iar coaliția intenționează să mențină această politică și în 2026.

În ceea ce privește salariul minim, Dumitru a declarat că nu a fost luată încă o decizie, având în vedere lipsa de consens între partidele din coaliție.

„Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea crește în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate.”

Consilierul a subliniat că este necesară o eficientizare a cheltuielilor publice, menționând că pe partea de venituri există o problemă de colectare, iar pe partea de cheltuieli, o problemă de eficiență.

„Miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente.”

Dumitru a concluzionat că, fără pachetul de măsuri fiscale recent adoptat, România nu ar fi putut atinge ținta de deficit pentru anul viitor.

„Impactul bugetar al măsurilor adoptate este de circa 3,6% din PIB în 2026, ceea ce subliniază necesitatea unei ajustări bugetare semnificative.”

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.