Evenimente

Infrastructura rutieră modernizată: București-Brăila pe drum de mare viteză până în 2029

Românii vor avea posibilitatea de a călători de la București la Brăila pe un drum de mare viteză începând cu anul 2029, conform anunțului făcut de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).

Recent, CNIR a semnat contracte pentru construirea a 105 kilometri de drum de mare viteză, cu o valoare totală depășind 10 miliarde de lei. Aceste lucrări includ Autostrada „Unirii” A8 și Drumul Expres Focșani-Brăila.

Detalii despre contractele semnate

În cadrul proiectului, pentru lotul 2B Grințieș-Pipirig, considerat cel mai complex segment al Autostrăzii „Unirii” A8, contractul pentru proiectare și execuție a fost atribuit Asocierii SA&PE CONSTRUCT S.R.L (lider asociere) împreună cu Euro-Asfalt d.o.o., TEHNOSTRADE S.R.L și SPEDITION UMB S.R.L, având o valoare de 5,97 miliarde lei.

Traseul Drumului Expres Focșani-Brăila

Drumul Expres Focșani-Brăila, cu o lungime de 73,5 kilometri, va începe de la autostrada A7, unde va fi amenajat un nod rutier în apropierea orașului Focșani. Acesta va conecta zona cu podul peste Dunăre de la Brăila, continuând spre Tulcea și Constanța.

Contractul pentru realizarea acestui drum a fost atribuit Asocierii de constructori din România, formată din SA&PE Construct S.R.L (lider asociere), Spedition UMB, Tehnostrade S.R.L și Arcada Company, luna trecută.

Importanța proiectului pentru infrastructura națională

Drumul Expres Focșani-Brăila va reprezenta cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit printr-un singur contract, conform informațiilor furnizate de compania de investiții rutiere. Termenul de finalizare pentru acest proiect este stabilit la 42 de luni, iar valoarea totală a lucrărilor se ridică la 4,29 miliarde lei.

„Am semnat astăzi două contracte de peste 10 miliarde lei pentru construirea a 105 kilometri de autostradă și drum expres. Aceste investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii moderne și asigurarea conectivității între regiuni”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Aceste inițiative nu doar că vor îmbunătăți infrastructura rutieră, dar vor oferi și oportunități semnificative pentru constructorii români, asigurându-le un portofoliu consistent de proiecte pentru anii următori.

Citește și