Inflația medie anuală a atins 7,3% în 2025, cu scumpiri persistente

În decembrie 2025, rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% comparativ cu aceeași lună din anul anterior, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Deși acest nivel este ușor mai scăzut decât cel din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în 2024. Inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 7,3%, în creștere față de 5,6%% în 2024, ceea ce indică o accelerare a scumpirilor și o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare.

Creșterea prețurilor nu a fost uniformă, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în sectorul serviciilor, unde tarifele au crescut cu 11%, urmate de mărfurile nealimentare cu 10,48%% și alimentele cu 7,75%%.

Energia și serviciile – principalele surse de inflație

Una dintre cele mai semnificative surse de inflație rămâne energia. Prețul energiei electrice a crescut cu 60,91%% într-un an, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%%. Aceste creșteri nu se reflectă doar în facturi, ci se propagă în întreaga economie, deoarece firmele suportă costuri mai mari pentru producție și transport, iar aceste cheltuieli se regăsesc în prețurile din magazine și servicii.

Impactul asupra consumatorilor

Românii au simțit puternic scumpirile în sectorul serviciilor. De exemplu:

Biletele de tren s-au majorat cu 24,40%%;
Transportul aerian cu 18,37%%;
Serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%%.

De asemenea, reparațiile auto, serviciile de confecții și reparații de îmbrăcăminte și încălțăminte, transportul urban și asistența medicală au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative. Chiriile au urcat cu 8,63%%, adăugând o presiune suplimentară pe bugetele celor care locuiesc în orașe mari.

Scumpirile alimentelor de bază

Deși ritmul de creștere a prețurilor la alimente este mai mic comparativ cu cel de la servicii și energie, multe produse de bază sunt mult mai scumpe decât anul trecut:

Cafeaua s-a scumpit cu aproape 24%;
Fructele proaspete cu peste 15%;
Produsele zaharoase cu 14%%.

Carnea de vită, laptele, ouăle, pâinea și uleiul au înregistrat, de asemenea, creșteri de aproximativ 10%% sau chiar mai mult. Există, totuși, câteva vești mai bune, cum ar fi faptul că cartofii s-au ieftinit cu 11%%.

România în context european

România rămâne una dintre țările cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Indicele armonizat al prețurilor de consum arată că inflația anuală în România a fost de 8,6%% în decembrie 2025, iar media anuală pe 2025 a fost de 6,8%%. Aceste valori confirmă că România se află într-o zonă de inflație mult peste media Uniunii Europene, iar presiunile asupra prețurilor sunt mai persistente decât în multe alte state.

Perspectivele pentru 2026

Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că datele din decembrie indică o problemă mai profundă. El a afirmat că inflația nu este un simplu accident, ci reflectă o ajustare economică incompletă și o încredere fragilă în stabilitatea prețurilor. Jakubowicz a evidențiat că structura inflației este esențială, cu creșteri mai rapide în sectorul serviciilor și al mărfurilor nealimentare, ceea ce sugerează o inflație mai „lipicioasă”, alimentată de salarii, chirii și prețuri administrate.

În concluzie, pentru anul 2026, o temperare a inflației ar putea fi posibilă doar dacă se îndeplinesc simultan trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală care să evite noi șocuri de taxe și cheltuieli, precum și stabilizarea prețurilor la energie și a cursului de schimb. Riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze puterea de cumpărare a populației și costurile pentru firme.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.