Guvernatorul Băncii Franței exclude ajutor de la BCE

Emmanuel Moulin, guvernatorul Băncii Franței, a declarat miercuri la postul de radio France Inter că Franța nu are nevoie, în acest moment, de ajutor din partea Băncii Centrale Europene (BCE), deși a recunoscut că situația economică a țării este gravă.

„Nu cred că Banca Centrală Europeană trebuie să intervină în acest moment, având în vedere condițiile actuale”, a precizat Moulin. „Astăzi, nu este nevoie să căutăm soluția la Frankfurt, soluția se află aici, acasă”, a adăugat oficialul, susținând că Franța își poate rezolva problemele prin adoptarea unui buget care vizează reducerea deficitului.

Lidera de extremă dreapta Marine Le Pen a declarat marți că ar trebui să aibă loc discuții cu BCE în vederea unei intervenții menite să reducă costurile de împrumut ale Franței. Întrebat despre această propunere, Moulin a răspuns că nu face parte din atribuțiile BCE, a cărei misiune este combaterea inflației, a precizat el.

Guvernul francez a prezentat pe 1 octombrie proiectul de buget pentru 2027. Executivul prim-ministrului Sébastien Lecornu își propune reducerea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2025 la 5% în 2027, se arată în document.

Costurile de împrumut ale Franței au crescut pe fondul crizei globale a pieței obligațiunilor, fapt care a determinat o vânzare masivă a monedei euro, a comunicat agenția Reuters. Moneda unică a atins luni cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni față de dolar.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor germane și cele franceze a urcat de la 0,55 puncte procentuale la jumătatea lunii septembrie la 1,45 puncte procentuale luni dimineață, nivel neatins din perioada crizei datoriilor din 2012. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani se apropie de 5%, cel mai ridicat nivel din 2008, a precizat Politico.

Moulin a avertizat că „trebuie făcut totul” pentru a preveni o criză a datoriilor înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, a transmis guvernatorul Băncii Franței.

Randamentele obligațiunilor suverane au început să crească și în Italia, Belgia și Grecia, potrivit datelor citate de Politico. Mai mult de jumătate din datoria publică a Franței este deținută de investitori străini, spre deosebire de Italia, unde cea mai mare parte a datoriei este deținută pe plan intern.

Jim Reid, de la Deutsche Bank, a afirmat într-o notă publicată luni că diferența dintre obligațiunile germane și cele franceze a atins săptămâna trecută un nivel care sugera o „mini-panică”, a declarat el pentru Deutsche Welle. „Marea întrebare este dacă acesta este începutul unei noi crize a zonei euro sau dacă piețele au reacționat exagerat”, a adăugat Reid.

Ricardo Amaro, economist-șef pentru zona euro la Oxford Economics, a declarat pentru Deutsche Welle că BCE trebuie să acționeze fără a agrava situația. „Un ton prea dur ar spori și mai mult presiunea asupra randamentelor obligațiunilor franceze, care au devenit un factor important al slăbiciunii monedei euro”, a precizat el.

Geoffrey Yu, strateg senior la BNY, a declarat că este eronată orice comparație cu criza din 2012.

Franța nu a mai înregistrat un buget echilibrat de peste 30 de ani, a comunicat Politico. Din 2019, țara nu a mai reușit să-și mențină deficitul bugetar în limitele convenite de Uniunea Europeană.

Sursă: HotNews.ro