Fosta judecătoare din Botoșani a intentat proces Universității din București pentru diplomele lui Nicușor Dan

O fostă judecătoare din Botoșani, cunoscută pentru implicarea sa în acțiuni juridice menite să conteste deciziile Curții Constituționale, a decis să acționeze în instanță Universitatea din București. Lăcrămioara Axinte, acum pensionată, a înaintat o cerere la Tribunalul Botoșani, solicitând informații de interes public conform Legii 544/2001.

Motivul acestei acțiuni legale este nemulțumirea față de răspunsul primit anterior de la Universitatea București. Axinte își dorește să afle dacă Nicușor Dan a fost student la Facultatea de Matematică între anii 1989-1992 și dacă a finalizat studiile acolo. De asemenea, ea cere instanței să oblige universitatea să îi ofere o copie a foii matricole și a diplomei de licență a actualului președinte.

„Noi toți avem dreptul să cunoaștem adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Există niște neconcordanțe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, cât și în CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.”

Axinte a subliniat că există discrepanțe între informațiile prezentate pe site-ul de campanie al lui Nicușor Dan și cele din CV-ul său, menționând că acesta ar fi fost simultan student la Ecole Normale Superieur, masterand și doctorand în aceeași perioadă. De asemenea, a ridicat semne de întrebare cu privire la modalitatea de obținere a atestatului de echivalare a unei diplome din Franța cu o diplomă românească.

Cine este Lăcrămioara Axinte?

Lăcrămioara Axinte a fost propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. A activat ca judecătoare la Judecătoria Botoșani între 2003 și 2009, apoi la Tribunalul Botoșani din 2009 până în 2013, unde a fost și vicepreședinte. Axinte s-a pensionat în 2022.

În spațiul public, Axinte a devenit cunoscută după ce a inițiat o campanie în aprilie 2025, prin intermediul unui site numit „Turul 2 înapoi”, în care îi învăța pe români cum să conteste în instanță hotărârile Curții Constituționale care au anulat alegerile prezidențiale din 2024. În acea perioadă, curțile de apel din România au primit peste 100 de cereri de anulare a hotărârii CCR.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.