Fonduri europene blocate: O jumătate de miliard de euro în pericol pentru București și Ilfov

Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, responsabilă cu gestionarea fondurilor europene în cea mai dezvoltată regiune a României, a anunțat calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor de proiecte în anul 2026. Acest calendar include un total de 18 linii de finanțare, care cumulează peste 539 de milioane de euro. Fondurile vor fi distribuite între sectorul privat, administrația locală și proiecte strategice de amploare. Această situație apare în contextul în care anul 2025 a fost marcat de întârzieri administrative semnificative, cauzate de lipsa de personal specializat.

Majoritatea fondurilor europene din 2026 sunt destinate proiectelor de nișă, cum ar fi parcurile științifice și apărarea, în timp ce mobilitatea urbană și digitalizarea continuă să beneficieze de alocări considerabile. Totuși, presiunea asupra bugetelor locale rămâne extrem de mare, iar capacitatea administrativă de a absorbi aceste fonduri ridică semne de întrebare, având în vedere rezultatele slabe din 2025.

Investiții strategice în cercetare și apărare

Cea mai mare alocare pentru un singur proiect vizează operaționalizarea Parcului Științific și Tehnologic „Măgurele Science Park”, cu o sumă de 65 de milioane de euro. Apelul este de tip necompetitiv, destinat exclusiv Consiliului Județean Ilfov, iar ghidul final va fi disponibil în luna mai, cu depunerea proiectului programată pentru luna iulie 2026. Această investiție a fost întârziată de ani de zile, deși este crucială pentru valorificarea potențialului laserului de la Măgurele.

Un aspect inedit al listei de finanțări este suma de 55 de milioane de euro alocată apărării, care va susține construirea și modernizarea infrastructurilor de apărare, precum și măsuri pentru protecția infrastructurilor critice. Primăriile din Ilfov și sectoarele Capitalei sunt beneficiarii eligibili, iar apelul va fi deschis în luna decembrie.

Digitalizarea administrației și a transportului

Administrația publică va avea la dispoziție 55 de milioane de euro pentru digitalizare și soluții Smart City, permițând primăriilor să acceseze aceste fonduri pentru a reduce birocrația și a implementa sisteme electronice de gestionare a relației cu cetățenii. Apelul este competitiv, iar ghidul final va fi publicat în aprilie.

În ceea ce privește transportul public, fondurile sunt împărțite pe mai multe axe, cu o alocare de peste 16 milioane de euro pentru digitalizarea sistemelor de transport urban și aproape 10 milioane de euro pentru infrastructura de transport nemotorizat, inclusiv piste pentru biciclete și trasee pietonale. Aceste apeluri se vor deschide în primul trimestru al anului.

Siguranța rutieră și infrastructura mare

Siguranța rutieră primește o atenție sporită, beneficiind de un buget de peste 31 de milioane de euro, destinat reducerii accidentelor în zonele critice din București și Ilfov. De asemenea, creșterea accesibilității prin „multimodalitate” are alocată suma de 37,5 milioane de euro.

Regenerare urbană și eficiență energetică

Proiectele de regenerare a spațiilor publice și conservarea patrimoniului cultural dispun de fonduri cumulate de peste 70 de milioane de euro, care pot fi utilizate pentru parcuri, baze sportive sau reabilitarea clădirilor de patrimoniu. O sumă mai mică, de 5,3 milioane de euro, este alocată pentru acțiuni pilot privind clădirile eficiente energetic, iar 25 de milioane de euro sunt rezervate pentru construirea și modernizarea locuințelor sociale, o componentă deficitară în zona metropolitană.

Bilanțul birocratic al anului 2025

Anul 2025 a evidențiat problemele structurale ale sistemului de gestionare a fondurilor. Deși au fost deschise 21 de apeluri de proiecte, numărul contractelor semnate este disproporționat de mic comparativ cu cererea. Au fost depuse 1.058 de cereri de finanțare, mult peste bugetul disponibil, dar doar 88 de contracte au fost semnate efectiv, cu o valoare totală de 2,8 miliarde de euro, inclusiv contribuțiile proprii ale beneficiarilor.

Suma efectiv rambursată de Comisia Europeană în 2025 a fost de 74,32 milioane de euro, indicând ritmul real al plăților și al lucrărilor finalizate.

Cauzele blocajelor administrative

Autoritatea de Management a recunoscut că volumul de proiecte a depășit capacitatea de procesare a instituției. Evaluarea dosarelor a suferit întârzieri semnificative din cauza lipsei de personal calificat. Recrutarea evaluatorilor a fost o provocare, iar procesul de verificare a fost îngreunat de complexitatea documentației. Multe proiecte au fost respinse din cauza neîndeplinirii condițiilor tehnice, generând un număr mare de contestații. Instituția a fost nevoită să înființeze un birou dedicat soluționării acestor plângeri pentru a degreva experții care se ocupau de evaluarea efectivă.

O altă problemă identificată a fost suprapunerea apelurilor regionale cu cele din PNRR sau de la bugetul de stat. Beneficiarii, în special primăriile cu aparate administrative reduse, au fost puși în situația de a alege unde să depună proiectele, fără resurse suficiente pentru a pregăti documentații pentru toate liniile de finanțare deschise simultan. Deși sumele pentru 2026 sunt generoase pe hârtie, realitatea din teren depinde de capacitatea administrativă a primăriilor și a firmelor de a redacta proiecte eligibile. Regiunea București-Ilfov, deși cea mai dezvoltată din țară, se confruntă cu un paradox: administrațiile locale au bugete proprii limitate pentru investiții majore și depind critic de aceste fonduri europene, în timp ce se confruntă cu lipsa specialiștilor care să redacteze proiectele.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.