Facturi la gaze cu până la 30% mai mari în ianuarie, deși prețul rămâne plafonat. De ce gerul și importurile scumpe cresc costurile

În ciuda faptului că prețul gazelor naturale este plafonat în România până la data de 31 martie 2026, consumatorii se pot aștepta la facturi cu până la 30% mai mari în ianuarie comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Această creștere nu se datorează unei scumpiri a gazului, ci unui consum semnificativ mai mare cauzat de temperaturile scăzute și de necesitatea de a apela la importuri costisitoare în plină iarnă, a explicat Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie.

„Ianuarie 2026 a fost cea mai rece lună ianuarie din ultimii nouă ani, în contrast cu ianuarie 2025, care a fost printre cele mai calde luni ianuarie înregistrate între 1901 și 2025”, a adăugat el.

O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) confirmă această tendință, arătând că România a experimentat în ianuarie 2026 unul dintre cele mai dificile episoade în ceea ce privește echilibrul dintre cerere și ofertă din ultimii ani.

Conform datelor centralizate de AEI, consumul de gaze al clienților conectați la sistemele de distribuție a crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din 2025. În același timp, consumul clienților industriali conectați la Sistemul Național de Transport a crescut cu 7%.

Această creștere a consumului a avut loc într-un context în care producția internă a scăzut cu 3%, iar extracția din depozitele subterane a crescut cu 11%, dar aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a acoperi cererea crescută generată de temperaturile extrem de scăzute.

În aceste condiții, România a fost nevoită să recurgă la importuri masive: volumul de gaze importate a crescut de la 0,03 miliarde metri cubi în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde metri cubi în ianuarie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 400%.

În același timp, exporturile au scăzut cu 80%, iar volumele tranzitate prin România au crescut cu 32%.

Importurile costisitoare au fost esențiale pentru menținerea sistemului în funcțiune. În ziua cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, sistemul a fost susținut în principal de importuri, care au avut o flexibilitate semnificativă. Gazele din import au înregistrat o creștere de aproape 500% față de media lunii, în timp ce flexibilitatea gazelor din depozite a fost de doar 14%.

Deși cantitățile extrase din depozite au fost mai mari decât în anul precedent, consumul suplimentar a fost acoperit în principal din importuri, la prețuri cu până la 40% mai mari decât cele ale gazelor din producția internă. Prețurile gazelor din import din ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul administrativ pentru gazele din producția internă.

AEI estimează că majorarea facturilor la clienții casnici se datorează, în proporție de aproximativ 20%, creșterii cantității de gaze consumate și, în proporție de circa 5%, creșterii prețului gazului, cauzată de importurile costisitoare realizate pentru a acoperi vârful de consum.

Impactul acestor creșteri nu este uniform. În apartamentele izolate, majorarea facturii poate însemna între 100-200 lei într-o lună de iarnă, în timp ce în locuințele neizolate, cum ar fi cele situate pe colț, la parter sau la ultimul etaj, creșterea poate ajunge la 200-400 lei doar în luna ianuarie.

Corneliu Bodea subliniază că vulnerabilitatea energetică trebuie abordată nu doar din perspectiva veniturilor, ci și a stării clădirilor. „Măsurile de protecție pentru consumatorii vulnerabili trebuie să fie bine definite în legislația actuală, asigurând coerență și o alocare eficientă a resurselor publice. Este necesară o abordare care să reducă consumul și expunerea la costuri ridicate. Programele de reabilitare termică trebuie extinse, prioritizând imobilele cu performanță energetică scăzută”, a explicat el.

În ceea ce privește reducerea dependenței de importuri, Bodea a menționat că este esențială consolidarea capacității interne de producție de gaze naturale. România a demarat deja un proiect strategic, Neptun Deep, care va aduce pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an începând cu 2027. De asemenea, este necesară creșterea capacității de înmagazinare subterană și optimizarea extracției din depozite în perioadele de consum ridicat.

Pe lângă aceste măsuri, România se pregătește pentru o schimbare semnificativă în piața gazelor, deoarece schema de plafonare a prețurilor va expira pe 1 aprilie 2026. Autoritățile trebuie să decidă dacă vor continua această măsură. Președintele Consiliului Concurenței a subliniat necesitatea liberalizării pieței de gaze, argumentând că prelungirea plafonării nu mai este justificată.

Corneliu Bodea a adăugat că liberalizarea nu va duce automat la o expunere mai mare la șocuri de preț, dacă este susținută de măsuri structurale și evoluții favorabile ale pieței. „Estimăm că prețul gazelor naturale nu va crește mai mult de 10-15% în viitorul apropiat, având în vedere tendințele actuale ale pieței europene”, a concluzionat el.

Premierul a anunțat că Executivul analizează diverse scenarii privind plafonarea prețului la gaze și că, în cel mult două săptămâni, va lua o decizie clară. De asemenea, a subliniat că schema actuală nu poate fi prelungită pe termen lung din cauza unei directive europene, luând în calcul o formulă tranzitorie.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.