Expoziția „Dușmance ale poporului” aduce în prim-plan suferințele femeilor din perioada comunistă

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va găzdui, începând cu 4 decembrie 2025, o expoziție dedicată femeilor care au fost victime ale condamnărilor politice în timpul regimului comunist. Această inițiativă, realizată în colaborare cu Fundația Academia Civică, își propune să documenteze poveștile a zeci de femei, de la eleve și studente până la femei din mediul rural care s-au opus colectivizării.

Expoziția va fi deschisă publicului la sediul muzeului situat pe Calea Victoriei nr. 12, începând cu ora 13:00. La eveniment vor participa reprezentanți ai instituțiilor organizatoare și ai asociațiilor foștilor deținuți politici, inclusiv personalități precum Ana Blandiana și Niculina Moica.

Cifrele represiunii

Conform statisticilor oficiale, în perioada 1945-1989, 5,31% dintre persoanele încarcerate pe motive politice în România au fost femei. Regimul comunist nu a ținut cont de vârstă, sănătate sau situația familială atunci când aplica pedepse.

Mecanismul represiv a operat pe două niveluri distincte: primul a fost reprezentat de sentințele emise de tribunalele militare, adesea în urma unor procese formale, iar al doilea, mai arbitrar, a constat în condamnările administrative, bazate pe liste întocmite de Ministerul de Interne, fără un proces corect. Mii de femei au fost astfel încarcerate în condiții inumane.

„Lor li se adaugă miile de femei deportate în 1945, ca etnici germani, în 1949, ca moșierese, sau în noaptea de Rusalii a anului 1951, dar și miile de femei din Basarabia și Nordul Bucovinei deportate în Siberia ca românce.”

Tipologia „dușmanului” de clasă

Expoziția de la MNIR reunește 71 de portrete ale femeilor reținute din motive politice, fiecare având o poveste unică. Eticheta de „dușman al poporului” a fost aplicată aleatoriu, unele femei fiind condamnate pentru legături cu Occidentul, în timp ce altele au fost implicate în rezistența anticomunistă.

Un grup distinct îl constituie victimele colaterale, multe dintre ele fiind încarcerate doar din cauza legăturilor de rudenie cu persoane considerate periculoase de regimul comunist. Mame, soții, fiice sau surori au plătit astfel prețul apartenenței la familii vizate de Securitate, iar refuzul confiscării pământurilor în timpul colectivizării a fost un alt motiv frecvent de detenție.

Cazurile minorelor născute în închisoare

Un segment special al expoziției, intitulat „Cele mai tinere deținute”, se concentrează pe cazurile minorelor care au fost aduse în sistemul penitenciar încă din primele zile de viață. Acestea sunt copiii născuți în închisoare, ale căror mame erau însărcinate în momentul arestării.

Organizatorii au inclus în expoziție mărturii din memorialistica de detenție și obiecte realizate de deținute, care ajută la recrearea atmosferei și a dificultăților întâmpinate în regimul penitenciar feminin.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, care a inițiat acest demers, funcționează din 1993 și administrează fosta închisoare din Sighetu Marmației, transformată în muzeu. Această clădire a fost un loc de detenție pentru elitele politice și culturale ale României interbelice între 1950 și 1955.

Programul de vizitare pentru expoziția „Dușmance ale poporului” este de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.