Explozia din Rahova: De la tragedie la dezinformare. Impactul narațiunilor false pe Internet

Explozia devastatoare din Rahova, care a dus la pierderea a trei vieți și la strămutarea a zeci de familii, a fost rapid transformată într-un teren fertil pentru dezinformare pe platformele de socializare. Deși numărul postărilor cu conținut fals a fost relativ scăzut, efectele teoriilor conspiraționiste, cum ar fi zvonurile despre moartea fiului directorului SRI sau despre prezența materialelor explozive, au fost amplificate prin acțiuni coordonate.

Fiecare tragedie care devine subiect de teorie a conspirației, fiecare instituție care suferă din cauza insinuărilor nefondate și fiecare moment de criză exploatat pentru a genera neîncredere contribuie la erodarea capacității noastre colective de a răspunde eficient provocărilor reale cu care ne confruntăm.

Analiza dezinformării

O analiză recentă a postărilor de pe rețelele de socializare a scos la iveală un număr de 13.899 de postări publice, inclusiv de pe canale de știri online, bloguri și forumuri. Aceasta a inclus platforme diverse precum TikTok, Meta, LinkedIn, Reddit, X și YouTube, precum și 325 de canale media online și 20 de bloguri și forumuri.

Din totalul postărilor analizate, doar 1,28% au fost identificate ca având elemente de dezinformare, concentrându-se pe două teme principale: “Controverse, politizare și dezinformare” și “Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței”.

Impactul dezinformării

Chiar dacă volumul dezinformării a fost scăzut, impactul acestor postări a fost semnificativ, ajungând la milioane de utilizatori unici, inclusiv în zilele ce au urmat tragediei. „Reach”-ul unei postări se referă la numărul total de persoane unice care au văzut acea postare, arătând expunerea utilizatorilor la conținutul respectiv.

Un grafic relevant arată că numărul de postări zilnice cu dezinformări a atins un maxim pe 18 octombrie, la o zi după explozie, iar „reach”-ul acestor postări a atins același maxim. Deși numărul postărilor a scăzut ulterior, expunerea la acestea a rămas ridicată.

Răspândirea narațiunilor false

Un exemplu semnificativ este pagina de Facebook „Mănăstirea Vlădiceni”, care are 204.000 de urmăritori și a distribuit un articol intitulat “S-au găsit urme de material exploziv în blocul din Rahova? Detalii OFICIALE de ultimă oră de la Parchet”. Deși articolul menționa clar că nu au fost găsite urme de explozibil, titlul a creat panică și a sugerat o amenințare iminentă.

Pagina respectivă face trimitere către un site oficial al mănăstirii, care subliniază că nu deține o pagină de Facebook și că există cel puțin șapte pagini care folosesc abuziv identitatea acesteia. Mănăstirea a reclamat aceste abuzuri autorităților competente.

În comentariile de pe pagina de Facebook, utilizatorii erau îndrumați către un site despre care s-a descoperit că a copiat articole dintr-o publicație rusă. Aceasta a primit, de asemenea, fonduri semnificative de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Cercetarea a identificat 46 de pagini de Facebook cu conținut identic, promovând exclusiv acest site, cumulând peste 15,3 milioane de urmăritori. Strategia acestor pagini este simplă: publicarea zilnică de imagini generate cu inteligență artificială și titluri atrăgătoare pentru a direcționa traficul către site și a alimenta teorii conspiraționiste.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.