Două spitale din București au pierdut 330 mil. euro din PNRR

Extinderea Spitalului Universitar de Urgență București și noul Spital „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al Ministerului de Interne au pierdut împreună peste 330 de milioane de euro din fonduri europene alocate inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a arătat o analiză realizată de redacțiile Info Sud-Est, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Context.ro.

România a pierdut, în total, peste patru miliarde de euro, aferente unui număr de peste 1.600 de proiecte scoase din PNRR, au precizat redacțiile citate.

Extinderea Spitalului Universitar de Urgență

Proiectul de extindere a Spitalului Universitar de Urgență București, care prevedea construirea aripilor A1 și A4 și a unui parcaj nou, a fost evaluat la 168 de milioane de euro, dintre care 134 de milioane de euro fonduri europene.

Fostul primar general Nicușor Dan a refuzat inițial certificatul de urbanism necesar lucrărilor, potrivit analizei. După o intervenție politică ce a permis atribuirea directă a lucrărilor, fără avize de urbanism, o primă licitație, organizată în 2023 în valoare de 428 de milioane de lei, a fost anulată pentru erori de documentație. O relicitație, din 2024, în valoare de 363 de milioane de lei, a picat după o contestație, conform celor patru redacții.

Noul Spital „Gerota”

Al doilea proiect, noul Spital „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, are o valoare totală de 2 miliarde de lei, dintre care 1 miliard de lei din fonduri europene.

Proiectul fusese declarat eligibil în ianuarie 2023. Contractul de execuție, semnat cu firma turcă CNN Altyapı, a fost încheiat abia în ianuarie 2024, iar lucrările au început în ianuarie 2025, se arată în analiza citată.

Până în iunie 2026, stadiul fizic al lucrărilor era de 40%, sub pragul minim cerut pentru menținerea finanțării prin PNRR. Proiectul a fost mutat în 2025 pe o altă sursă de finanțare europeană, Programul de Sănătate al UE.

Cele două cazuri din București se adaugă unei liste mai extinse de proiecte care au pierdut fonduri europene la nivel național, din cauza erorilor de licitație, lipsei ofertanților sau întârzierilor administrative, potrivit analizei celor patru redacții.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)