Discuții extinse la Cotroceni între Nicușor Dan și reprezentanți ai justiției

Întâlnirile de la Palatul Cotroceni, care au avut loc între președintele Nicușor Dan și un grup de magistrați, au durat aproximativ opt ore, fiind un maraton de discuții pe teme esențiale pentru sistemul judiciar românesc.

Printre principalele nemulțumiri exprimate de cei care au ales să discute public despre problemele din justiție se numără:

• numirile politice în funcțiile de conducere;
• dublul standard al Inspecției Judiciare;
• lipsa transparenței și a mecanismelor de control.

Consultările au început la ora 10:00 și s-au desfășurat în trei runde, prima dintre acestea fiind transmisă în direct, în timp ce celelalte două au avut loc în privat, la cererea magistraților.

Aceste discuții au fost inițiate în contextul în care președintele României a primit un volum semnificativ de sesizări, aproximativ 2.000 de pagini, referitoare la neregulile din sistemul judiciar, după difuzarea documentarului „Justiție Capturată”.

Participanți la discuții

Un număr de 11 foști și actuali magistrați au acceptat să participe la aceste discuții publice, printre care:

• Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești;
• Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna;
• Laura Deriuș, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București;
• Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești;
• Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov;
• Marius Cătălin Vartic, procuror DNA pensionat;
• Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România;
• Alin Bodnar, secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România;
• Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla;
• Bogdan Pîrlog, procuror militar;
• Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Probleme și soluții propuse

Una dintre temele centrale discutate a fost legată de numirile politice în funcțiile de conducere. Fostul magistrat Cristian Anghel a subliniat că actuala stare a sistemului judiciar este influențată de intervențiile politice constante, afirmând:

„Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție.”

De asemenea, magistrații care își exprimă opiniile critice sunt adesea „sancționați” prin diverse mecanisme, cum ar fi lipsa promovării sau proceduri de transfer și detașare. Anghel a adăugat că este evident cine va conduce instituțiile cheie ale justiției, întrebând retoric:

„De ce să concurăm, dacă se știe cine va fi acolo?”

Printre soluțiile sugerate de magistrați se numără eliminarea probei interviului la majoritatea concursurilor, considerată „eminamente subiectivă”, și introducerea unui examen de gândire critică pentru promovare.

Referendum pentru justiție

Într-o altă direcție, președintele Nicușor Dan a anunțat organizarea unui referendum pentru justiție, având ca întrebare centrală dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Această inițiativă vine în urma sesizărilor primite, iar rezultatul referendumului ar putea duce la demiterea membrilor CSM, în cazul în care majoritatea magistraților consideră că instituția nu reprezintă interesele publicului.

În răspuns, CSM a declarat că referendumul propus nu are bază legală și a avertizat că nu va tolera ingerințe în activitatea sa.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.