CSALB a analizat 170 de cazuri de fraudă bancară în 2026

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a comunicat că a primit anul acesta peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare, în care consumatori au rămas datori către bănci după ce infractori au contractat credite în numele lor.

CSALB a precizat că, în majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuți la parole, informații confidențiale sau la propriile telefoane și aplicații de internet banking.

Centrul a explicat că infractorii se prezintă frecvent drept reprezentanți ai băncii, ai Poliției sau ai Băncii Naționale a României pentru a manipula emoțional victimele și a le determina să contracteze împrumuturi online.

Pagubele descrise în cererile analizate de CSALB ajung până la 20.000 de euro, a precizat instituția.

CSALB a comunicat că, în majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă cererile de conciliere, motivând că infractorii nu au atacat sistemele de securitate bancară, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor, iar cazurile sunt în atenția Poliției.

O consumatoare din București, identificată sub numele fictiv Adriana H., a declarat că a fost victima unui atac cibernetic de tip malware prin preluarea controlului telefonului, infractorii solicitând în numele ei un credit de 29.000 de lei și retrăgând ulterior 90.000 de lei din conturile sale.

Un consumator din Ifov, identificat sub numele fictiv Ion R., a declarat că a fost contactat succesiv de persoane care s-au prezentat drept angajați ai unei bănci, ai Poliției și ai BNR, fiind determinat să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei și să cumpere criptoactive de la un ATM specializat.

O consumatoare din Iași, identificată sub numele fictiv Mădălina E., a declarat că a fost victima unui furt de identitate în luna iunie 2026, suma creditului fiind transferată imediat către conturi externe, cazul aflându-se în anchetă la Poliție.

Un consumator din Prahova, identificat sub numele fictiv Mihai U., a declarat că a predat controlul telefonului unei persoane care s-a prezentat fals drept avocat, suferind un prejudiciu de peste 15.000 de lei și acceptând ulterior o eșalonare a datoriei pe 36 de luni.

Un consumator din Vrancea, identificat sub numele fictiv Emil D., a declarat că un credit de 66.000 de lei a fost încheiat fraudulos pe numele său, Poliția deschizând un dosar de urmărire penală in rem pentru fals informatic.

Un consumator din Caraș-Severin, identificat sub numele fictiv Toader D., a declarat că a fost determinat să contracteze un credit de 110.000 de lei după ce a fost contactat de persoane care s-au prezentat fals drept reprezentanți ai BNR și ai organelor de cercetare penală.

Un consumator din Ilfov, identificat sub numele fictiv Dumitru L., a declarat că a fost manipulat printr-o fraudă de tip inginerie socială să retragă și să depună 70.000 de lei printr-un automat Bitcoin, rata lunară a creditului reprezentând peste 30% din venitul său net.

Un consumator din Covasna, identificat sub numele fictiv Viorel V., a declarat că a pierdut 10.600 de lei din economii și a contractat, fără intenție, un credit de 67.000 de lei pe 60 de luni, după ce a fost contactat printr-un site fals pentru achiziția de acțiuni Hidroelectrica.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a recomandat verificarea autenticității apelurilor și mesajelor primite și a atras atenția asupra riscurilor identificărilor video, care pot fi utilizate ulterior prin procedee deepfake.

Păunescu a precizat că băncile nu solicită niciodată date de acces, parole sau coduri de autorizare, indiferent de canalul de comunicare, și a recomandat neaccesarea linkurilor primite prin sms, whatsapp, e-mail sau rețele sociale.

Sursă: HotNews.ro