O rachetă Ariane 6, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), a fost lansată miercuri din portul spațial din Guyana Franceză. Această misiune a avut la bord doi sateliți destinați sistemului de navigație Galileo al Uniunii Europene. Această lansare marchează un moment semnificativ în strategia spațială a Uniunii Europene, care își propune să reducă dependența de furnizorii externi, cum ar fi SpaceX.
Sucesul acestei misiuni validează, de asemenea, componentele de inginerie fabricate în România, inclusiv cele produse de ICPE Electric Motors, parte a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA din Cartierul Vitan. Racheta Ariane 6 a decolat la ora locală 02:01 (05:01 GMT), conform programului stabilit de ESA. Încărcătura a constat în doi sateliți, denumiți tehnic „Sat 33” și „Sat 34”, care au început ascensiunea spre o orbită situată la 23.000 de kilometri altitudine. Aceasta reprezintă prima misiune operațională reală a rachetei Ariane 6, după un zbor de test inaugural.
Succesul misiunii confirmă capacitatea Uniunii Europene de a transporta încărcături de până la 12 tone fără a depinde de asistența americană sau rusă.
Tehnologia din Vitan și contribuția locală
În spatele anunțului de la Bruxelles se află o realitate industrială locală, cu o contribuție semnificativă din România. Deși participarea României la programul Ariane 6 reprezintă doar 0,3% din total, acest procent acoperă subansamble „critice” esențiale pentru menținerea traiectoriei corecte a rachetei. De exemplu, pe platforma Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, situată în Cartierul Vitan din București, se fabrică motoarele care controlează sistemul hidraulic al rachetei.
Aceste valve electrice reglează fluxul de lichid necesar pentru mișcarea motorului masiv al rachetei. Inginerii din București au livrat mecanismele esențiale pentru corectarea direcției în primele minute de zbor, un moment critic în care racheta se confruntă cu presiunea atmosferică maximă și forțele gravitaționale. O defecțiune în acest stadiu ar fi putut duce la pierderea controlului și, implicit, la o catastrofă. Dispozitivele au fost trimise din Sectorul 3 direct către integratorul final din Belgia, făcând parte dintr-un lanț logistic complex național.
Conexiuni electronice și colaborări regionale
Contribuția locală nu se limitează la București. Infrastructura de testare a fost asigurată de Sonovision România din Iași, care a realizat cablajele electrice necesare verificărilor la sol. Inginerii de aici au simulat condițiile de zbor printr-o rețea complexă și au creat scenarii cu „erori catastrofale” pentru fiecare subsistem în parte. La Cluj, Sonaca România a furnizat elemente de protecție din fibră de carbon, menite să protejeze senzorii rachetei de frecarea cu aerul, în timp ce Aerostar Bacău a livrat componente structurale pentru toate cele trei trepte ale lansatorului, continuând o colaborare începută pe vechiul model Ariane 5.
De asemenea, compania TTTech Development, cu sediul tot în București, a fost responsabilă de „limbajul” cipurilor de rețea, un cod esențial pentru comunicarea între computerele de bord.
Impactul asupra programului spațial european
Galileo este un sistem global de navigație prin satelit dezvoltat, finanțat și deținut de Uniunea Europeană, având ca element distinctiv natura sa exclusiv civilă. Spre deosebire de alte sisteme GPS, care sunt operate de armatele statelor și pot fi restricționate în caz de conflict, Galileo rămâne sub control politic și administrativ european. Astfel, lansarea de miercuri pune capăt unei perioade de incertitudine pentru programul spațial european, având în vedere că majoritatea sateliților din rețeaua Galileo au fost anterior lansați cu rachete Ariane 5, retrase din uz în 2023 din cauza randamentului scăzut, sau cu rachetele sovietice Soiuz.
Acordul cu Rusia a fost anulat imediat după invadarea Ucrainei, lăsând Europa fără mijloace proprii de lansare. Oficialii europeni au fost nevoiți să apeleze la rachetele Falcon 9 ale companiei SpaceX pentru a menține calendarul de lansări pentru rețeaua de peste 30 de sateliți Galileo, care deservește miliarde de utilizatori și infrastructuri critice, de la trafic aerian la servicii de urgență.
Testele pe orbită și cercetarea națională
Cei doi sateliți s-au separat de rachetă la aproximativ 3 ore și 20 de minute după decolare. Urmează o perioadă de trei zile în care aceștia își vor desfășura panourile solare, urmată de verificări ale sistemelor. Procesul de integrare în constelație este lent, iar sateliții vor intra într-o fază de derivă și poziționare care va dura patru luni.
Participarea României la Ariane 6 se aliniază unei tradiții deja existente. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000), situat pe platforma de la Măgurele, a contribuit recent la misiunea Hera a ESA, unde specialiștii au proiectat și testat echipamente de suport optic pentru un altimetru laser, crucial pentru navigația autonomă a unei sonde din jurul asteroidului Dimorphos, având ca scop dezvoltarea unor metode eficiente de protejare a Pământului împotriva impactului cu asteroizi.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
