Ceremonie de canonizare pentru 16 românce cu viață sfântă la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă Română a organizat astăzi o ceremonie solemnă dedicată proclamării canonizării a 16 femei cu viață sfântă, eveniment oficiat de Patriarhul Daniel la Catedrala Patriarhală. Această ceremonie marchează un moment important în istoria religioasă a țării, aducând în atenția credincioșilor viețile acestor sfinte românce.

Conform unui comunicat emis de Patriarhia Română, programul a început la ora 7:45, când au fost purtate în procesiune sfintele moaște din Catedrala Patriarhală. Acestea includ moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, alături de cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală. Moaștele au fost așezate în Baldachinul Sfinților, facilitând astfel accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în colaborare cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Această liturghie a fost un moment de rugăciune și reflecție, aducând împreună comunitatea credincioșilor.

La finalul Sfintei Liturghii, a avut loc solemnitatea proclamării canonizării celor 16 românce cu viață sfântă, un moment emoționant în care Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a rostit cuvinte de laudă și recunoștință pentru viețile acestor sfinte, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Cine sunt cele 16 românce cu viață sfântă

În anul precedent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 femei remarcabile, care au fost recunoscute pentru viețile lor dedicate credinței. Acestea includ:

Maria Brâncoveanu (1661 – 1729) – soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cunoscută ca Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu cinstire pe 16 august.
Filofteia Antonescu (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833) – cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu cinstire pe 12 aprilie.
Evloghia Ţârlea (1908 – 1949) – monahie muceniță, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcăşeşti, cu cinstire pe 19 decembrie.
Elisabeta Lazăr (1970 – 2014) – cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu cinstire pe 5 iunie.
Platonida (1487-1554) – soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş, cu cinstire pe 26 septembrie.
Măndălina Cătălinici (1895-1962) – cunoscută ca Sfânta Magdalena de la Mălainiţa, cu cinstire pe 15 octombrie.
Mavra (sec. XVII-XVIII) – cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu cinstire pe 4 mai.
Nazaria (1697-1814) – prima stareță a Mănăstirii Văratic, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cu cinstire pe 17 august.
Olimpiada (1757-1842) – ctitora Mănăstirii Văratic, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cu cinstire pe 17 august.
Olimpia Tănase (1880-1967) – mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cunoscută ca Sfânta Olimpia din Fărcaşa, cu cinstire pe 4 iulie.
Blandina Gobjila (1906-1971) – învățătoare, deportată în Siberia timp de 15 ani, cunoscută ca Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi, cu cinstire pe 24 mai.
Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857) – cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cu cinstire pe 17 august.
Anastasia Şaguna (1785-1836) – mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cunoscută ca Sfânta Anastasia Şaguna, cu cinstire pe 1 decembrie.
Filotimia Manolache (1896-1989) – mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, cu cinstire pe 6 iulie.
Antonina Diaconu (1923-2011) – cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu cinstire pe 23 decembrie.
Matrona Ciupelea (1852-1935) – stareța Mănăstirii Hurezi, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu cinstire pe 5 mai.

Aceste femei au lăsat o moștenire spirituală profundă, iar canonizarea lor subliniază importanța credinței și a devotamentului în viața comunității ortodoxe din România.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.