Cercetătorii explică longevitatea țestoasei Jonathan, 194 ani

Un studiu publicat miercuri în revista Science Advances a analizat genomul și epigenomul țestoasei uriașe Aldabra Jonathan, cel mai bătrân animal terestru cunoscut, a cărui vârstă este estimată la aproximativ 194 de ani.

Benjamin Vaisvil, cercetător afiliat organizației Kallel și coautor principal al studiului, a declarat că Jonathan dispune de cele mai multe dovezi documentare care îi susțin vârsta, deși s-a afirmat că și alte țestoase Aldabra au trăit la fel de mult.

Jonathan a fost adus pe insula Sfânta Elena din Atlanticul de Sud ca animal adult în 1882, probabil din Atolul Aldabra sau din Insulele Seychelles Granitice, și locuiește într-un țarc de la Plantation House, reședința guvernatorului.

Vaisvil a precizat că oamenii de știință au descoperit modificări în genomul lui Jonathan în căile metabolice asociate cu longevitatea, precum repararea ADN-ului, funcția mitocondrială, reglarea insulinei și funcția telomerilor.

Cercetătorii au comparat epigenomul lui Jonathan cu cel al altor patru țestoase Aldabra, de la exemplare tinere până la adulți mai în vârstă, prelevând probe de sub limba animalului cu ajutorul unui kit specializat, în condițiile în care autoritățile insulei restricționează recoltarea de sânge pentru a preveni riscurile de infecție.

Vaisvil a explicat că în anumite regiuni de ADN care controlează activarea sau dezactivarea genelor, entropia de metilare a lui Jonathan a fost mai mică decât cea a tuturor țestoaselor studiate, cu excepția unui exemplar de 5 ani.

Cercetătorii au identificat 287 de gene cu variante unice pentru Jonathan, inclusiv unele legate de suprimarea tumorilor și repararea ADN-ului, animalul purtând și copii suplimentare ale unei gene care codifică o proteină ce vizează celulele îmbătrânite și canceroase.

Joe Hollins, medicul veterinar de lungă durată al țestoasei și coautor al studiului, a precizat că Jonathan a fost lăsat aproape orb de cataractă.

Vaisvil a declarat că nu se poate afirma cu certitudine că trăsăturile identificate reprezintă motivul longevității lui Jonathan, având în vedere că studiul a implicat o singură țestoasă extrem de bătrână.

Vaisvil a menționat că un studiu recent asupra unei femei în vârstă de 117 ani a evidențiat o funcție mitocondrială similară cu constatările din anumite porțiuni ale corpului lui Jonathan.

Hollins a precizat că Guinness World Records a acordat anul acesta țestoasei statutul de animal „iconic”.

Sursă: HotNews.ro