Casa Nanu-Muscel: O poveste de la splendoare la ruină și apoi la revitalizare

În centrul Bucureștiului, la adresa 7 din Piața Romană, se află o clădire cu o istorie de peste un secol: Casa Nanu-Muscel. Recent restaurată și redeschisă, această clădire ascunde o poveste captivantă despre ambiție, declin, controverse și renaștere, reflectând astfel iubirea tumultoasă a Bucureștiului pentru patrimoniul său arhitectural.

Casa a fost construită de doctorul Ion Nanu-Muscel, o personalitate marcantă a medicinei românești din începutul secolului XX. Acesta a fost profesor de semiologie și clinică medicală la Universitatea de Medicină, medic la spitalele Filantropia și Colțea, senator și membru al Academiei de Medicină. În 1908, Nanu-Muscel a achiziționat terenul din Piața Romană printr-o licitație organizată de Primăria Bucureștiului, plătind 50,5 lei pentru fiecare metru pătrat, o sumă considerabilă pentru acea vreme, dar care i-a asigurat o poziție centrală într-un București în plină expansiune.

Între decădere și renaștere

Între 1909 și 1911, pe acest teren a fost ridicată casa, conform planurilor arhitectului Ernest Doneaud. Clădirea se distinge prin stilul său Beaux-Arts, având fațade decorate cu ornamente florale, vaze sculptate, măști feminine și chenare elaborate, toate caracteristice tendințelor de la începutul secolului XX.

Cu toate acestea, destinul clădirii a fost similar cu cel al multor alte imobile istorice din București. După perioada interbelică, istoria sa devine tot mai greu de urmărit, în special în timpul comunismului. Anexele Casei Nanu-Muscel au fost demolate în anii 2000, iar clădirea principală a rămas în paragină. În 2013, imobilul a fost clasificat oficial ca monument istoric, dar această decizie a venit poate prea târziu, deoarece interioarele erau deja grav deteriorate, iar decorurile originale fuseseră în mare parte distruse.

Planuri de restaurare și controverse

În 2012, Academia de Studii Economice din București a achiziționat clădirea și a anunțat un plan de restaurare și reconversie, vizând readucerea casei la forma sa inițială și integrarea acesteia într-un complex educațional și cultural. Totuși, demersul a fost marcat de controverse, lucrările fiind suspendate în 2016 de Ministerul Culturii, care a invocat nerespectarea legislației privind monumentele istorice. Societatea civilă și organizațiile de protecție a patrimoniului au criticat intervențiile, acuzând distrugerea unor elemente originale și planurile de a construi o clădire modernă de șapte etaje în spatele vilei.

Academia a susținut că autorizațiile de construcție erau legale, fiind emise înainte de clasarea imobilului ca monument istoric. După ani de dispute și întârzieri, lucrările au fost reluate, iar proiectul de restaurare a fost finalizat. Investițiile au depășit 49 de milioane de lei, incluzând refacerea fațadei, restaurarea ornamentelor, reconfigurarea interioarelor și adaptarea clădirii la funcții moderne. În același timp, corpul nou din sticlă și metal a fost construit în spatele vilei, devenind parte a campusului ASE.

La începutul anului 2023, Casa Nanu-Muscel a fost redeschisă și inaugurată oficial. În prezent, clădirea găzduiește Muzeul ASE, Galeria de Artă „Cecilia Cuțescu-Storck” și diverse spații pentru expoziții, conferințe și activități culturale. După decenii de degradare, casa a redevenit un loc vibrant, deschis comunității și vizitatorilor. Cu toate acestea, controversa persistă, clădirea modernă din sticlă din spatele Casei Nanu-Muscel continuând să stârnească critici, atât din cauza contrastului dintre vechi și nou, cât și din cauza impactului asupra aspectului Pieței Romane.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.