Doar una din zece femei între 50 și 70 de ani a făcut mamografie
România are cea mai scăzută rată de testare pentru cancerul de sân din Europa, cu doar 10% dintre femeile cu vârste între 50 și 70 de ani care au efectuat vreodată o mamografie, a declarat Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea, într-o emisiune Radio București FM.
Țara rămâne singura din Uniunea Europeană fără program național de screening pentru cancerul de sân și cancerul de col uterin, a precizat Geoană. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și al Comisiei Europene din 2025 arată că mortalitatea prin cancer de sân a scăzut cu 16% în Europa, în timp ce în România reducerea a fost de doar 7%.
Fundația oferă mamografii gratuite prin unități mobile
Fundația Renașterea a efectuat 828 de mamografii, 560 de teste Babeș-Papanicolau și 658 de ecografii între ediția din 2025 și ediția din 2026 a evenimentului Race for the Cure, a comunicat Geoană. Taxa de înscriere la cursă este de 60 de lei pentru adulți și 30 de lei pentru copii, iar fondurile se alocă pentru teste gratuite în mediul rural și orașe mici prin unități mobile.
Organizația folosește o unitate mobilă echipată cu mamograf cu tomosinteză, care se deplasează în comune, sate și orașe mici de peste 15 ani, a adăugat președinta fundației.
Accesul la investigații rămâne limitat
Costul unei mamografii și distanța până la centrele medicale reprezintă bariere majore pentru femeile din zonele rurale, a explicat Geoană. O femeie dintr-o comună trebuie să obțină trimitere de la medicul de familie și să se deplaseze în capitala de județ pentru investigație.
Peste 200 de supraviețuitoare vor participa la Race for the Cure
Ediția din 2026 a evenimentului Race for the Cure va avea peste 200 de femei care au învins cancerul de sân și care vor purta tricoul ciclam, comparativ cu doar trei participante la prima ediție acum 12-15 ani, a anunțat Geoană. Fundația organizează un program de susținere în care pacientele nou diagnosticate se întâlnesc cu supraviețuitoare.
Strategia de comunicare a fundației se bazează pe mesaje pozitive și exemple de supraviețuire, evitând imaginile șocante sau mesajele alarmiste, a precizat Geoană.