Cafeneaua BdB | „Spațiile abandonate funcționează ca niște camere de reflecție”. Cum arată Capitala prin detalii pe care oamenii le ratează

Alex Iacob, cunoscut sub numele de „Reptilianul”, este un explorator urban dedicat, cu o legătură profundă cu Bucureștiul. Acesta observă cu atenție (sub)straturile orașului, de la fațade crăpate la simboluri ascunse în tencuială și în timp. Pseudonimul său a fost ales acum 16 ani, având scopul de a crea un nume memorabil pentru activitatea sa de explorare urbană, în special a spațiilor vechi și abandonate.

În cadrul unei discuții recente, Iacob a împărtășit viziunea sa asupra explorărilor din București, cum a evoluat proiectul său „Omul Verde” și de ce consideră că detaliile orașului pot oferi o înțelegere mai profundă despre identitatea noastră.

Despre pseudonimul „Reptilianul”

„Reptilianul” a apărut din dorința de a avea un nume recognoscibil, care să reflecte modul în care se strecoară printre locurile abandonate, observând lumea dintr-o perspectivă mai puțin vizibilă. Acest nume a evoluat treptat într-o identitate vizuală și narativă care îl însoțește în toate explorările sale.

Între urban și rural

Iacob este atras deopotrivă de spațiile urbane și cele rurale, căutând povești care merită să fie descoperite. Bucureștiul, cu contrastele sale arhitecturale și frumusețile ascunse, i-a oferit multe provocări. De asemenea, explorările sale l-au condus spre satele depopulate din România, unde a realizat un film documentar despre un sat părăsit din județul Sibiu.

Curiozitatea ca motor al explorării

Curiozitatea a fost motorul care l-a împins să exploreze clădiri părăsite încă din liceu. Iacob simțea că aceste locuri dezvăluie o față mai puțin vizibilă a orașului, oferindu-i o senzație de autenticitate și libertate.

Povestea din spatele imaginilor

„O poză nu spune mare lucru fără poveste”, afirmă Iacob, subliniind importanța contextului. Fiecare clădire abandonată are în spate decizii și momente care au lăsat urme în oraș. Adunând poveștile din jurul acestor locuri, el reușește să înțeleagă mai bine transformările Bucureștiului.

Documentarea detaliilor arhitecturale

Când intră într-un loc abandonat, Iacob caută mai întâi siguranța, apoi obiectele rămase care pot contura istoria locului. Procesul de documentare a detaliilor arhitecturale este diferit, având un ritm calm și meditativ, în contrast cu explorarea clădirilor abandonate, care necesită o atenție totală.

Proiectul „Omul Verde”

Inspirat de un curator al bisericii fortificate din Richiș, Iacob a început să studieze motivul vegetal-antropomorf în arhitectura din România. Proiectul „Omul Verde” are scopul de a crea o arhivă vizuală și contextuală, aducând în atenție un detaliu important al patrimoniului simbolic.

Reflecții asupra patrimoniului

Iacob consideră că prezența omului vegetal pe clădirile vechi reflectă modul în care orașul se raporta la simboluri și identitate. Această relație între om și natură a fost integrată în arhitectura brâncovenească și a evoluat în perioada Belle Époque, devenind un ornament urban folosit liber.

Provocările patrimoniului

Una dintre cele mai mari tristeți ale lui Iacob este indiferența față de patrimoniu. Multe clădiri ajung în ruină din cauza nepăsării administrative, iar identitatea vizuală a orașului se pierde treptat. Intervențiile rapide și ieftine distrug detalii lucrate cu răbdare, reducând orașul la o imagine uniformă.

Iacob își dorește ca, prin proiectele sale, să încurajeze oamenii să privească orașul cu mai multă curiozitate și empatie, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a patrimoniului cultural.