Cafeneaua BdB | Educație la final de an. Marcel Bartic, despre sistemul de învățământ: „După aproape jumătate de secol de comunism, învățământul românesc s-a trezit, după 1989, într-un soi de derivă”

Marcel Bartic, profesor de istorie cu o experiență de peste două decenii, a activat atât în mediul urban, cât și în cel rural. După o carieră didactică de aproape douăzeci de ani, a decis să înființeze o școală privată în București, având scopul de a împărtăși din experiența sa educațională.

Într-un context educațional marcat de provocări în 2025, inclusiv schimbări de programe, planuri cadru, tăieri de burse și demisia ministrului Daniel David, Marcel Bartic a fost intervievat pentru a oferi o analiză detaliată a sistemului de învățământ românesc.

„E o întrebare foarte bună, pe care ar trebui să ne-o luăm ca temă de reflecție toți cei care avem legătură cu sistemul de învățământ.”

Referitor la starea actuală a educației, Bartic subliniază că este dificil să se ofere un răspuns concis, deoarece evaluarea sistemului ar trebui să se bazeze pe rezultatele educaționale. El observă că, în prezent, școala nu reușește să pregătească adecvat viitorii adulți, iar procentul analfabetismului funcțional în rândul adulților depășește 40%, ceea ce indică o problemă serioasă în educația românească.

„Dacă ne uităm la rezultatele testărilor internaționale și la evaluările naționale, imaginea nu este deloc încurajatoare,” afirmă Bartic. Deși există comunități educaționale care încearcă să aducă schimbări, acestea sunt mai degrabă excepții decât reguli. El subliniază că problemele sistemului sunt legate de mentalitățile profesorilor, de politicile publice și de subfinanțarea cronică a educației.

După aproape jumătate de secol de comunism, învățământul românesc a intrat într-o stare de confuzie post-1989, unde școala a fost folosită ca instrument de ideologizare, fără a oferi o pregătire reală pentru piața muncii. Bartic consideră că, în prezent, școala produce diplome fără a verifica competențele reale ale elevilor.

„Sunt oameni care au înțeles rolul educației, profesori și părinți, care colaborează pentru a schimba lucrurile,” adaugă el, exprimându-și speranța că aceste inițiative vor fi susținute de politici publice coerente.

Modificările planurilor cadru

Întrebat despre modificările planurilor cadru, Bartic nu își pune toate speranțele în acestea, dar recunoaște că era necesară o revizuire a programelor școlare, mai ales că ultimele actualizări au avut loc în 2004. Totuși, el subliniază că procesul de redactare a acestor programe a fost netransparent și ar trebui să fie mai deschis pentru a evita nemulțumirile viitoare.

„O programă școlară adoptată pe repede înainte nu poate aduce decât confuzii în rândul profesorilor,” afirmă el, sugerând că viitorul ministru ar trebui să reia dezbaterea asupra acestor programe pentru a asigura transparența necesară.

Despre viitorul educației

Bartic crede că programele școlare sunt perfectibile și că, în prezent, elevii din gimnaziu sunt concentrați pe evaluarea națională, neglijând alte materii importante. El propune o regândire a admiterii la liceu, sugerând că fiecare elev ar trebui să aibă acces la cea mai bună școală din apropierea casei.

„Ar trebui investit în formarea profesorilor și în dotarea liceelor, astfel încât elevii să poată merge la liceul care corespunde preferințelor lor,” concluzionează Bartic.

Provocările sistemului de învățământ

În ceea ce privește examenele de titularizare și definitivat, Bartic subliniază că acestea ar trebui să ajute tinerii profesori să se pregătească mai bine, nu să devină o formalitate fără conținut. El propune debirocratizarea procesului și crearea unor condiții mai prietenoase pentru înscrierea la examene.

În final, Bartic subliniază importanța unei reforme educaționale pe termen lung, care să implice un pact între partidele politice pentru a asigura continuitatea și stabilitatea în educație. El consideră că simpla demisie a unui ministru nu va schimba situația, ci este nevoie de măsuri concrete și durabile pentru a îmbunătăți sistemul de învățământ românesc.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.