București: 14 șantiere de consolidare seismică active în 2026

În București sunt deschise 14 șantiere de consolidare seismică, dintre care cinci ar trebui să se finalizeze în cursul anului 2026, a declarat directorul general al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu.

Un șantier a fost finalizat și este în curs recepția finală, potrivit șefului AMCCRS.

Între cinci și zece noi șantiere de consolidare ar putea demara în 2026, pentru care au fost parcurse toate etapele premergătoare și există finanțare, a precizat Răzvan Munteanu. Demararea lucrărilor depinde de acordul proprietarilor de a se muta din respectivele imobile.

Finanțarea lucrărilor de consolidare este asigurată prin Programul Național de Consolidare, derulat de Ministerul Dezvoltării, a comunicat directorul AMCCRS.

Evaluare vizuală rapidă pentru 15.000 de clădiri

În anul 2026 vor fi evaluate de către Primăria Municipiului București (PMB), prin AMCCRS, cel puțin 15.000 de clădiri, conform șefului AMCCRS.

Pentru derularea evaluării vizuale rapide, AMCCRS a primit un grant în valoare de 500.000 de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în București circa 20.000 de clădiri s-ar afla în risc seismic.

Zonele cu risc seismic în Capitală

Există 14 zone de risc seismic în București, cu grade diferite de expunere în funcție de accelerația și perioada de vibrație pe care pământul o are în cazul unui seism de 7,5 pe scara Richter.

În zonele cele mai periculoase, accelerația atinge 300 cm/secundă la pătrat, iar perioada de vibrație poate fi între 0,5 și 0,83 secunde. Cartierele cele mai sigure sunt cele în care accelerația atinge doar 200 cm/secundă la pătrat.

Cele mai vulnerabile zone sunt cele din nordul orașului, precum Otopeni, Băneasa, Casa Presei, Damaroaia, Pantelimon, Periș, Bolintin și Măgurele.

Cartierele Militari, Drumul Taberei, Cotroceni, Casa Poporului, Balta Albă, 1 Mai-Titulescu și Tei-Floreasca prezintă un risc mediu. Zonele de sud, precum Vitan, Berceni și Republica, prezintă riscul cel mai scăzut.

Istoricul seismic al Capitalei

La 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, București rămâne una dintre capitalele europene cele mai expuse riscului unui seism major.

Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut 1.571 de morți, dintre care 1.424 doar în București.

Pericolul seismic este dat de așezarea Bucureștiului aproape de zona seismică Vrancea, dar și de fondul construit vechi — clădiri cu o înălțime de peste P+5, construite înainte de 1977, când au fost modificate standardele de rezistență seismică, și chiar înainte de 1940, când aceste standarde nu existau.

Cutremurul din 26 octombrie 1802 a fost estimat de specialiști la o magnitudine de 7,9 pe scara Richter. Pe 23 ianuarie 1838, capitala Țării Românești a fost lovită de un nou seism, cu magnitudinea estimată la circa 6,7-6,9 grade, care a dărâmat 36 de case și a provocat opt morți și 14 răniți, potrivit cronicilor vremii.

Pe 10 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur în Vrancea, la o adâncime de 133 km, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. S-au înregistrat la nivel național 1.000 de morți și 4.000 de răniți.

Au mai urmat cutremure puternice în 1986, 1992 și alte seisme de intensități mai mici.