Băncile centrale repatriază rezerve de aur în 2025-2026

Banca centrală a Olandei a transferat 86 de tone de aur de la New York și Ottawa la Londra, decizie prezentată ca parte a unei analize privind „tulburările geopolitice tot mai mari”, a comunicat instituția.

În urma transferului, proporția rezervelor olandeze deținute la New York a scăzut de la 31,3% la 18,5%, restul fiind mutat în principal la Londra. Olanda deține în total aproximativ 612 tone de aur.

Franța a retras de la Rezerva Federală din New York 129 de tone de aur, echivalentul a aproximativ 5% din rezerva totală, și a cumpărat o cantitate egală în Europa. Banca Franței a precizat că decizia a fost tehnică, iar operațiunea a generat un profit contabil de 11 miliarde de euro, fără să modifice rezerva totală de 2.437 de tone.

India a repatriat peste 100 de tone de aur din Marea Britanie în 2024. Până în martie 2026, doar 22% din rezerva de aur a țării mai rămăsese în străinătate, față de 55% cu trei ani înainte, a precizat banca centrală a țării, care a invocat schimbarea locațiilor de depozitare.

Germania a decis în 2013 să păstreze jumătate din stocul de aur la Frankfurt, transportând 674 de tone din Paris și New York. Austria a adus 90 de tone în 2018, iar Ungaria a mutat aproximativ trei tone de la Londra la Budapesta în același an.

Banca Națională a României deține un cont la Banca Angliei, unde sunt depozitate aproximativ 60 de tone din rezerva de aur a țării. Lingourile pot fi identificate prin numărul unic al barei, greutate și titlul de finețe, iar operațiunile pe cont se fac exclusiv la instrucțiunile BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în cadrul unei prelegeri la Alba Iulia, că rezerva internațională a unei țări se ține în exterior pentru a putea fi verificată în sistemul de conturi internațional. „Toată rezerva internațională a unei țări se ține în exterior, ca de-aia se numește rezerva internațională”, a afirmat Isărescu.

Băncile centrale au cumpărat net 863 de tone de aur în 2025, sub nivelul de peste 1.000 de tone înregistrat anual în perioada anterioară, dar peste dublul mediei perioadei 2010-2021.

Polonia a fost cel mai mare cumpărător declarat pentru al doilea an consecutiv, adăugând 102 tone în 2025 și încă 51 de tone în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la un stoc de 632 de tone până la finalul lunii iunie. Guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, a stabilit ținta de 700 de tone, invocând motive de securitate națională.

China, Turcia, India și Irak s-au numărat printre cei mai mari cumpărători de aur după 2022, an în care țările occidentale au înghețat o parte din rezervele valutare ale Rusiei după invazia Ucrainei.

Consiliul Mondial al Aurului a comunicat că 19% dintre băncile centrale au declarat în 2026 că au crescut custodia internă sau au diversificat locațiile de depozitare din străinătate, față de 7% cu un an înainte. Proporția celor care utilizează Banca Angliei a scăzut de la 64% la 57%, iar cea a celor care apelează la Rezerva Federală din New York, de la 17% la 14%.

89% dintre managerii de schimb valutar chestionați de Consiliul Mondial al Aurului se așteaptă ca rezervele globale de aur să crească în următoarele 12 luni, iar 45% intenționează să majoreze rezervele băncii lor centrale.

Germania păstrează totuși aproximativ o treime din rezervele sale la New York. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat că nu are îndoieli privind siguranța aurului german la Rezerva Federală.

Sursă: HotNews.ro