Un avertisment serios a fost emis de către reprezentanții sectorului construcțiilor, care contribuie cu aproape 8% la PIB și angajează peste 500.000 de persoane. Această industrie se află în pericol de a suferi un blocaj sistemic ca urmare a anunțării pachetelor fiscale și bugetare de către autorități.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și liderii companiilor din domeniu subliniază că suspendarea sau amânarea proiectelor publice nu va duce doar la insolvențe în lanț, ci și la pierderi semnificative de fonduri europene, întârzieri în dezvoltarea infrastructurii și un val de disponibilizări.
Una dintre măsurile propuse de Guvern prevede sistarea proiectelor de infrastructură aflate în stadii incipiente, unde progresul fizic este de până la 30%.
„Companiile de construcții au investit resurse considerabile, de la garanții financiare și echipamente până la mobilizare pe șantiere. Renunțarea unilaterală la contracte va genera pierderi masive și litigii”, a declarat Sorin Greu, director general al unei mari firme de construcții.
În opinia sa, problema nu este una punctuală, ci un risc sistemic: „Fără investiții publice, România își reduce drastic șansele de a finaliza până în 2026 proiectele strategice de infrastructură, educație și sănătate. Cel mai grav, va pierde bani europeni.”
Sectorul construcțiilor a fost, în ultimii ani, motorul creșterii economice. De exemplu, în primul trimestru din 2025, sectorul a avansat cu aproape 10%, într-un context general de stagnare. Blocarea acestuia riscă să anuleze aceste rezultate pozitive.
Estimările sugerează că sectorul ar putea pierde între 50.000 și 100.000 de angajați. Această creștere a fost posibilă datorită facilităților fiscale introduse de stat, care au stimulat angajările și au extins baza de impozitare.
„Numărul de contracte de muncă a crescut cu aproape 100.000, iar astăzi avem peste 500.000 de muncitori activi. Rezultatele au fost excepționale pentru stat, care a colectat mai multe impozite”, a adăugat Irinel Gheorghe, CEO al unei companii de construcții.
Acesta a subliniat că noul pachet fiscal ignoră lecțiile trecutului. „Ne așteptam ca deficitul să fie rezolvat prin reducerea cheltuielilor bugetare și stimularea investițiilor private, nu prin creșteri de taxe și frânarea investițiilor. Dacă nu se corectează direcția, între 50.000 și 100.000 de locuri de muncă sunt în pericol”, a avertizat Gheorghe.
Cristian Erbașu a subliniat că muncitorii din construcții, odată pierduți de firmele locale, vor fi greu de înlocuit. „Firmele se vor contracta, își vor reveni cu greu, dar oamenii din construcții nu ies în stradă. În Belgia li se oferă peste 4.000 de euro salariu lunar, la fel în Germania sau Anglia”, a declarat el.
Blocajul financiar al contractelor publice afectează direct lichiditatea firmelor. „În primele cinci zile după semnarea unui contract, constructorul este obligat să emită o scrisoare de garanție de 10% din valoare, pe care o plătește imediat, chiar dacă lucrările sunt abia la 5-10% progres fizic”, a explicat Erbașu.
În condițiile în care plățile statului au întârzieri de luni de zile, presiunea pe cash-flow ar putea deveni insuportabilă. Erbașu a subliniat și problema birocrației: „Beneficiarii cer progrese pe șantier, dar amână plățile sub diverse pretexte administrative. Constructorii ajung să meargă la bancă cu portbagajul plin de documente pentru o simplă factură.”
În absența predictibilității, firmele nu își vor putea acoperi datoriile, iar insolvențele vor crește. Conform estimărilor FPSC, între 30% și 40% dintre IMM-urile din construcții ar putea întâmpina dificultăți în următorii ani.
Dincolo de pierderile companiilor, miza reală este infrastructura. „Orice lucrare amânată sau stopată va costa mult mai mult peste 3-5 ani. Dacă guvernul limitează proiectele doar la cele mari, ignorând investițiile locale, societatea va avea de pierdut”, a concluzionat Erbașu.
Șantierele afectate nu se limitează la autostrăzi, ci includ rețele de apă și canalizare, proiecte de mediu și construcții civile – multe dintre ele în orașe mici, unde lipsa lucrărilor înseamnă stagnare economică.
În plan european, România riscă să repete greșelile trecutului: absorbție scăzută a fondurilor UE din cauza incapacității de implementare. „Deficitul nu a fost cauzat de investițiile publice. Autostrăzile trebuiau făcute acum 20 de ani, la fel spitalele și școlile. Amânarea înseamnă costuri mai mari și pierderi de resurse umane, pentru că muncitorii vor pleca spre țările unde salariile depășesc 4.000 de euro”, a avertizat liderul FPSC.
Mesajul comun al constructorilor este că guvernul ar trebui să trateze sectorul ca pe un aliat strategic, nu ca pe o sursă de cheltuieli. „Nu atacăm autoritățile, dar atragem atenția asupra realității. Prioritatea guvernului este să găsească finanțări pentru investiții, altfel companiile din construcții vor fi distruse și, peste câțiva ani, nu vom mai avea cine să facă proiectele”, a concluzionat Erbașu.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.
