Vara anului 2024 a fost înregistrată ca fiind cea mai călduroasă vară din istoria Bucureștiului, conform unui studiu recent intitulat „Starea Mediului București 2025”. Această vară a adus o temperatură medie de 27,43°C, cu 5,96°C mai mult decât media multianuală, iar Capitala a fost afectată de patru valuri consecutive de căldură, care s-au desfășurat între sfârșitul lunii mai și sfârșitul lunii august.
În meteorologie, un val de căldură este definit ca o perioadă de cel puțin trei zile consecutive în care temperaturile maxime depășesc constant 30–40°C, ceea ce reprezintă o deviere semnificativă de la valorile normale. Anul 2024 a fost marcat nu doar de prezența acestor fenomene, ci și de intensitatea lor extremă, conform cercetării menționate anterior.
Analizând datele înregistrate la stația meteorologică București-Filaret, s-a observat o creștere cu 24,4 zile a numărului de zile cu temperaturi ce depășesc 35°C în perioada 1980–2024, comparativ cu media istorică. De asemenea, creșterea medie a temperaturii verii în această perioadă a fost de +4,31°C, iar recordul absolut a fost atins în vara anului 2024.
Valurile de căldură din vara 2024
- 31 mai – 13 iunie 2024: 14 zile, intensitate cumulată 114,04°C
- 17 iunie – 2 iulie 2024: 16 zile, intensitate cumulată 115,34°C
- 6 iulie – 21 iulie 2024: 16 zile, intensitate cumulată 152,02°C – cel mai intens val de căldură înregistrat vreodată în București
- 11 august – 27 august 2024: 17 zile, intensitate cumulată 143,62°C
Durata cumulată a acestor episoade a fost de 63 de zile, reprezentând 68% din întreaga vară calendaristică, cu o intensitate totală de 522°C, de peste două ori mai mare decât recordul anterior din 1946.
Insula de căldură din București
Fenomenul de „insulă de căldură urbană” se referă la diferențele de temperatură dintre zonele urbane și cele periurbane, cauzate de densitatea construcțiilor, lipsa vegetației și acumularea de căldură în asfalt și beton. În București, temperatura medie multianuală este cu 0,9–1,2°C mai mare decât în zonele limitrofe, iar în zilele toride, diferențele pot ajunge la +4–8°C.
Harta termică realizată în cadrul studiului indică faptul că cea mai intensă zonă a insulei de căldură se află în centrul Capitalei, în special în perimetrul Romană – Universitate – Unirii, unde valorile medii ating frecvent 15,5°C. Zona Gara de Nord se conturează ca un maxim, iar cartierele dens populate precum Militari, Rahova sau Pantelimon înregistrează, de asemenea, temperaturi ridicate.
Impactul asupra sănătății și mediului
Pe timpul verii, insula de căldură nu doar că amplifică temperaturile resimțite, ci și modifică tiparele de precipitații. Raportul subliniază că ploile de vară sunt mai intense în centrul orașului, în timp ce periferia beneficiază de mai multe ninsori iarna. Acest fenomen contribuie la reducerea numărului de zile cu ceață, chiciură, strat de zăpadă și precipitații solide.
În combinație cu valurile de căldură, efectele asupra sănătății populației devin severe, crescând riscurile de insolații, deshidratare și afecțiuni cardiovasculare.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
